Viziunea succesoarei Angelei Merkel pentru Europa nu coincide cu cea a lui Macron

Annegret Kramp-Karrenbauer a înlocuit-o pe Angela Merkel la şefia CDU

Răspunzând apelului preşedintelui francez Emmanuel Macron adresat cetăţenilor europeni, Annegret Kramp-Karrenbauer, preşedinta CDU, a prezentat un plan propriu de reformare a UE. KK s-a pronunţat împotriva „centralismului şi etatismului european", a „mutualizării datoriilor sau a europenizării sistemelor sociale", cât şi împotriva salariului minim comun.

Optând pentru un mesaj obiectiv şi anti-populist, ea a subliniat că nu este trebuie să fii "pentru" sau "împotriva" Europei, pentru că o atare întrebare nu este de interes pentru majoritatea cetăţenilor. În schimb, susţine Kramp-Karrenbauer trebuie discutat "modul în care UE poate deveni în viitor capabilă să acţioneze în privinţa marilor dileme". Cetăţenii simt nevoia de claritate şi orientare, a punctat responsabila Uniunii Creştin-Democrate.

Planurile lui Macron de a dezvolta noile autorităţi ale UE şi de a continua centralizarea acestora au fost respinse în mod evident de AKK.

Europa ar trebui să se bazeze pe "subsidiaritate şi responsabilitatea individuală a statelor naţionale", dar în acelaşi timp "să poată acţiona în interesul comun". AKK s-a pronunţat împotriva „centralismului şi etatismului european", a „mutualizării datoriilor sau a europenizării sistemelor sociale", cât şi împotriva salariului minim comun.

Preşedinta CDU, care are ambiţia de a-i succeda Angelei Merkel la Cancelaria Federală în viitorul apropiat, doreşte să îmbunătăţească capacitatea de lucru a UE şi să elimine ceea ce ea numeşte "anacronisme". Pentru aceasta, AKK prezintă două sugestii explozive: "regruparea Parlamentului European în sediul său la Bruxelles" şi "impozitarea veniturilor funcţionarilor UE". Franţa, care s-a bazat întotdeauna pe Germania pentru a rezista voinţei Parlamentului European de a renunţa la naveta neîntreruptă dintre Bruxelles şi Strasbourg, riscă să fie izolată.

Apoi, Annegret Kramp-Karrenbauer solicită abandonarea ideilor de reformă care, în opinia sa, ar împiedica capacitatea UE de a asigura prosperitatea cetăţenilor săi. "Înainte de a distribui bogăţiile, trebuie să le creaţi", subliniază ea. AKK se exprimă fără echivoc: "Trebuie să ne bazăm cu fermitate pe un sistem de subsidiaritate şi responsabilitate individuală, implicând ca toată lumea să îşi asume angajamentele. Centralismul european, statutul european, împărţirea datoriilor, europenizarea sistemelor sociale şi salariul minim ar fi calea greşită. Preşedinta CDU spune cu voce tare ceea ce gândesc mulţi germani şi, în acelaşi timp, arată că stilul său de guvernare va fi foarte diferit de abordarea rezervată şi prudentă a Angelei Merkel.

AKK doreşte ca eforturile de aprofundare a UE să nu se limiteze la solidaritatea financiară tot mai mare dintre Germania şi vecinii săi. Ea intenţionează să consolideze lupta împotriva schimbărilor climatice printr-un "Pact european pentru protecţia climei". Vrea să creeze o "piaţă comună a băncilor", părând să uite că Berlinul blochează de ani de zile înfiinţarea unei garanţii bancare europene.

Şefa creştin-democraţilor germani rst deacord cu Macron cu privire la necesitatea unei politici comune privind azilul şi imigraţia. "Sentimentul apartenenţei şi securităţii comune în Europa are nevoie de graniţe externe sigure. Trebuie să finalizăm spaţiul Schengen", ceea ce ar însemna" un acord privind protecţia perfectă a frontierelor", "crearea unui registru electronic de intrări şi ieşiri "şi" dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen".

În ceea ce priveşte imigraţia, AKK înţelege ca "politica europeană să fie reorganizată după principiul vaselor comunicante", ceea ce înseamnă ca "fiecare stat să contribuie la lupta împotriva cauzelor migraţiei, la protecţia frontierele şi primirea migranţilor". Totuşi, ea precizează: "cu cât contribuţia unui stat este mai mare într-unul dintre aceste domenii, cu atât mai redusă poate fi în celelalte". În ceea ce priveşte religia musulmană, ea solicită crearea unor institute europene de formare a imamilor "în tradiţia toleranţei şi a Iluminismului" deoarece unele interpretări ale islamului "nu sunt conforme cu concepţia noastră de societate deschisă".

AKK abordează şi politica de securitate şi apărare. Ea lansează ideea unui transportator aerian european comun "pentru a exprima rolul UE ca puterea garantă a păcii şi securităţii în lume". Scopul său global este ca Europa să "rămână transatlantică în timp ce va deveni mai europeană" şi, mai presus de toate, să îşi "îmbunătăţească urgent capacitatea de acţiune".

Astfel, AKK sprijină ideea unui "Consiliu de Securitate" european care să includă Regatul Unit, chiar şi după Brexit, astfel încât Europa să poată defini imediat poziţii comune cu privire la problemele internaţionale majore. Şi în Germania se susţine crearea unui "consiliu naţional de securitate responsabil cu definirea orientărilor strategice". Dar propunerea cea mai îndrăzneaţă se referă aici la Organizaţia Naţiunilor Unite: AKK doreşte ca Uniunea Europeană să aibă "un loc comun permanent în Consiliul de Securitate al ONU". Ea nu precizează dacă, în opinia sa, acest loc ar trebui adăugat la cel francez sau îl va înlocui.