VIDEO Manifestaţii la Edinburgh în apărarea Marii Britanii, înaintea referendumului privind independenţa Scoţiei

Campania pentru referendumul privind independenţa scoţiană continua, sâmbătă, în sunet de fanfare, prin ieşirea controversată şi potenţial contraproductivă pe străzile din Edinburgh a aproximativ 15.000 de protestanţi care se opun în mod radical spargerii Marii Britanii, relatează AFP.

Intitulată "Mândri că suntem britanici", mobilizarea protestantă - care s-a opus, de-a lungul anilor, prin acţiunile sale naţionaliste şi anticatolice emancipării provinciilor Marii Britanii - a defilat sub un soare strălucitor pe străzile capitalei scoţiene.

"Am venit astăzi (sâmbătă) să ne arătăm forţa", a declarat pentru AFP Craig Martin, care tocmai sosise de la Glasgow, cu cinci zile înainte de referendum.

Zeci de autobuze provenind din toate oraşele Scoţiei - în care 32% din populaţie este protestantă, 16% catolică şi aproape 37% nu afişează o apartenenţă religioasă -, dar şi din Irlanda de Nord, Anglia şi Ţara Galilor au venit sâmbătă dimineaţa către Meadows, un parc uriaş de lângă Castelul din Edinburgh.

Protestanţii purtau uniforme, fluturau steaguri Union Jack şi erau însoţiţi de mici fanfare militante.

La Meadows, mari maeştri ai principalelor loje iacobine - deosebit de puternice în Irlanda de Nord, dar reprezentate în toată Marea Britanie - s-au adresat mulţimii.

"Astăzi (sâmbătă), ne-am adunat aici, la Edinburgh, pentru a face auzit răsunătorul nostru «nu»" faţă de independenţă, a declarat Henry Dunbar, mare maestru al Lojei Scoţiene, în aplauzele trupelor sale, care cântau God Save The Queen, acompaniaţi la cimpoaie.

"Suntem o familie de peste 300 de ani, trăim împreună, muncim împreună, dormim împreună şi nu văd de ce ar trebui ca acest lucru să se schimbe", a declarat pentru AFP George Atkin, un fost militar care a sevit în Irlanda de Nord.


Apoi procesiunea s-a agitat traversând centrul oraşului, sub privirile a mii de persoane, turişti şi mai ales simpatizanţi ai taberei "nu".

Niciun incident nu s-a înregistrat pe traseu, plasat sub o protecţie puternică a poliţiei. Însă Mark Ralton s-a simţit "puternic ameninţat" atunci când s-a trezit în mijlocul manifestaţiei cu insigna pro-independenţă la rever.

"Mi s-a arătat în mod clar că nu am ce căuta acolo. Am fost făcut bastard socialist. A fost destul de înfricoşător", a declarat bărbatul, în vârstă de 44 de ani, pentru AFP.

Campania oficială a taberei "nu" - "Better Together" - s-a ferit să fie asociată cu manifestaţia protestantă, afişând ca program principal pentru sâmbătă deplasarea fostului premier laburist Gordon Brown în est.

"Nu vrem să avem nimic de a face cu ei", a declarat deputatul laburist Jim Murphy în iulie, după ce un copil în vârstă de 12 ani a fost lovit în cap cu o sticlă, la precedenta paradă protestantă, organizată la Glasgow.

Numeroşi scoţieni care susţin menţinerea Marii Britanii privesc cu îngrijorare eforturile din afara provinciei - cu posibile efecte perverse - de a căuta să dicteze celor aproximativ patru milioane de alegători ce trebuie să facă.

A fost cazul vizitelor premierului conservator David Cameron, liderului opoziţiei Ed Miliband sau a liderului Ukip Nigel Farage, vineri. Dar şi al acestei defilări controversate.

"Dacă această defilare va avea vreun impact, sigur va fi în favoarea taberei «da». Oamenii de aici s-au săturat să li se spună că trebuie să se ducă să voteze. Cei care defilează astăzi (sâmbătă) reprezintă Westminsterul şi este exact ceea ce nu mai vrem", sublinia sâmbătă Paul Gammon, în vârstă de 43 de ani.

"Este adevărat că anumite persoane din cadrul «Better Together» sunt stânjenite de această paradă, dar nu cred că aceasta va afecta votul. Oamenii îşi vor face o idee singuri", a apreciat Ginger Fraser, o susţinătoare a taberei "nu".

În ceea ce-i priveşte pe separatişti, Nicola Sturgeon, numărul doi în ierarhia Scottish National Party (SNP), i-a îndemnat pe alegători "Credeţi în voi-înşivă şi în Scoţia!".

În acest ultim weekend de campanie, susţinătorii taberei "da" au anunţat cea mai importantă mobilizare, prin distribuirea la casele scoţienilor a 2,6 milioane de manifeste care prezintă detaliat argumentele în favoarea independenţei.