Uniunea Europeană exercită presiuni asupra Greciei în criza migraţiei

Miniştrii de Interne din Uniunea Europeană, reuniţi luni la Amsterdam, au exercitat presiuni asupra Greciei, cerându-le autorităţilor de la Atena să facă mai mult pentru a controla intrarea migranţilor pe teritoriul Republicii Elene, transmit agenţiile internaţionale de presă.

În contextul în care numărul refugiaţilor ajunşi în Europa în 2015 a depăşit un milion, iar majoritatea migranţilor intră, în prezent, în Europa prin Grecia, venind dinspre Turcia, autorităţile de la Atena au fost acuzate că nu iau măsuri corespunzătoare în privinţa controalelor la graniţă.

„Dacă nu se poate proteja frontiera europeană externă, adică frontiera greco-turcă, atunci frontiera externă Schengen va fi deplasată către Europa Centrală“, a avertizat ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, la sosirea la Amsterdam.

„Grecia trebuie să facă totul în această privinţă cât mai repede cu putinţă, să folosească resursele... pentru a asigura frontiera externă“, a adăugat ea. „Este un mit că frontiera greco-turcă nu poate fi securizată. Forţele navale din Grecia au capacitatea de a proteja graniţa“, a mai spus Johanna Mikl-Leitner, notează DPA. 

Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a afirmat şi el că asupra Atenei se vor face presiuni astfel încât „Grecia să-şi facă temele“. 

„Trebuie să analizăm foarte atent poziţia Greciei în Schengen“, a afirmat ministrul belgian de Interne, Jan Jambon. „Înainte de toate, Grecia trebuie să facă ce are de făcut – controale“, a explicat el.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins ideea potrivit căreia Grecia ar putea fi exclusă din spaţiul Schengen, vehiculată în ultimele zile. 

„Nu există niciun plan de a exclude Grecia din ceva. Nu am discutat niciodată nici despre suspendarea Schengen, nici despre excluderea unui membru Schengen“, a declarat Natasha Bartaud, purtător de cuvânt al Executivului Uniunii Europene. 

De cealaltă parte, Ioannis Mouzalas, ministrul grec adjunct pe probleme de imigraţie, s-a plâns, luni, de faptul că Atena este învinovăţită pentru această situaţie, în contextul în care Grecia devine „din ce în ce mai bună“ în privinţa identificării migranţilor la sosirea lor în Europa.

În acest timp, mai mulţi miniştri din UE au avertizat cu privire la riscul ca unitatea din cadrul blocului Schengen să aibă de suferit.

„Europa trebuie să rămână o structură stabilă. Nu pot exista bucăţi din Europa înăuntru şi alte bucăţi în afară, deoarece acesta ar fi începutul dizolvării“, a afirmat ministrul italian de Interne, Angelino Alfano. 

Săptămâna trecută, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că Uniunea Europeană are la dispoziţie „numai două luni“ pentru a pune criza migraţiei sub control. „Consiliul European din luna martie va fi termenul-limită pentru a vedea dacă strategia funcţionează. Dacă nu, consecinţele vor fi grave, cum ar fi colapsul spaţiului Schengen“, a afirmat Tusk.

Pe de altă parte, statele UE au cerut, luni, prelungirea controalelor temporare la frontieră în spaţiul Schengen. 

„În prezent, măsurile temporare pot fi luate doar pentru o perioadă limitată la şase luni. Dar afluxul fără precedent de solicitanţi de azil, care a determinat statele membre să ia aceste măsuri pe plan naţional, nu a scăzut încă“, a afirmat într-o conferinţă de presă Klaas Dijkhoff, ministrul olandez pe probleme de migraţie, care a prezidat reuniunea ministerială de la Amsterdam, notează Agerpres în pagina sa electronică. 

„Astfel, statele membre au invitat Comisia (Europeană) să pregătească bazele legale şi practice pentru prelungirea măsurilor temporare la graniţă, în baza art. 26 al codului Schengen privind frontiera'“, a precizat ministrul olandez, referindu-se la un articol care permite menţinerea de controale la frontierele interne pe o perioadă de până la doi ani.