Uniunea Europeană în 2013: austeritate, criză şi alegeri

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi preşedintele francez Francois Hollande rămân principalii susţinători ai austerităţii. FOTO Reuters

Anul care a început este unul al încercărilor pentru Uniunea Europeană. Economia nu dă semne de revenire şi rămâne la fel de vulnerabilă în faţa turbulenţelor politice.

Lipsa de acţiune pentru care sunt atât de blamaţi politicienii din Uniunea Europeană va deveni o necesitate electorală anul acesta. Fiind presaţi de partidele din care fac parte pentru a rămâne la putere, liderii europeni vor fi şi mai rezervaţi în a lua măsuri ferme. 

Merkel, între presiuni politice şi dificultăţi economice

Principalul front în care se va da lupta între promisiuni electorale şi strategie anticriză va fi Germania, unde vor avea loc alegeri federale spre sfârşitul anului, în urma cărora vor fi aleşi cei 598 de parlamentari ai Bundestagului. Coaliţia aflată acum la guvernare, Uniunea Creştin-Democrată condusă de Angela Merkel, a coborât semnificativ în sondaje şi a suferit mai multe înfrângeri răsunătoare la nivel regional. 

Principalul său rival, Partidul Social Democrat, beneficiază de pe urma euroscepticismului şi a tendinţei de întoarcere la socialism înregistrată pe fondul problemelor economice în tot mai multe state comunitare. 

Şi Italia va fi unul dintre punctele fierbinţi de pe harta politicii europene. Alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârşitul lunii februarie ar putea însemna revenirea la putere a fostului premier Silvio Berlusconi, care a demisionat în 2011, la apogeul crizei. Mario Monti, premierul demisionar, a anunţat că va candida, însă şi-a pierdut statutul de tehnocrat în ochii italienilor. 

Portughezii încep anul cu austeritate

Austeritatea va rămâne cuvântul de ordine în statele din Uniunea Europeană şi în 2013. Criza economică este departe de a se fi încheiat, iar problema datoriilor suverane prea mari şi a deficitelor bugetare ridicate rămâne principalul risc pentru blocul comunitar. 

„Mediul economic nu va fi mai uşor, ci mai dificil, anul viitor. Acest lucru nu trebuie să ne descurajeze, ci, din contră, să ne stimuleze”, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în discursul tradiţional de început de an. Economia UE a reintrat oficial în recesiune anul trecut, iar criza continuă să afecteze inclusiv marile puteri economice precum Germania, Franţa şi Marea Britanie. 

 „Situaţia se va deteriora în UE, care nu are un guvern comun care să administreze un deficit bugetar al întregului bloc. Aşa că greul va continua să cadă pe umerii Greciei, Spaniei, Portugaliei, Irlandei şi Italiei”, crede James K. Galbraith, profesor de Economie la Universitatea din Texas. „Aceste ţări sunt forţate să-şi facă rău sau chiar să se distrugă prin tăierea cheltuielilor şi majorări de taxe, în special pentru a-i mulţumi pe nemţi”, adaugă acesta, citat de CNN.

Deja, guvernul portughez a anunţat majorarea unei serii de taxe şi impozite, printre care impozitul pe venit, care a crescut cu peste 30% de la 1 ianuarie. Totodată, portughezii care au venituri lunare mai mari de 485 de euro (nivelul salariului minim pe economie) vor plăti şi o suprataxă de 3,5% din câştiguri. De această regulă nu sunt scutiţi nici pensionarii. Guvernanţii de centru-dreapta de la Lisabona au descris majorările drept „enorme”, însă au adăugat că ele sunt necesare pentru scăderea deficitului bugetar. 

China detronează Europa la producţia auto

Anul 2013 va fi primul în care China va detrona Europa la producţia de maşini, marcând un punct de referinţă pentru industria auto. Aproape 20 de milioane de autoturisme vor ieşi în 2013 pe porţile uzinelor de autoturisme din China, potrivit estimărilor a cinci mari companii de cercetări de piaţă într-un studiu comandat de publicaţia de business „Financial Times”. În Europa, numărul maşinilor fabricate în următoarele 12 luni nu va depăşi 18,3 milioane, potrivit raportului.

Francezii de la Peugeot Citroen au anunţat diponibilizarea a aproape 10.000 de angajaţi şi contractarea unui împrumut în valoare de şapte miliarde de euro de la guvernul francez. 

Lipsa de unitate şi de coordonare la nivelul Uniunii îşi va pune în continuare amprenta asupra evoluţiei economiei şi se va putea observa şi pe parcursul dezbaterilor pe marginea următorului buget al UE, care însă nu s-au terminat. În ciuda calmului relativ în care UE a păşit în 2013, scenariile privind ieşirea unui stat din blocul comunitar sunt tot mai numeroase.

Marea Britanie ar putea deveni membru-asociat în cadrul UE

Dacă anul care s-a încheiat a fost marcat de posibilitatea ieşirii unei ţări din zona euro, acum cea mai vehiculată ipoteză vizează statutul Marii Britanii în UE. După ce britanicii au devenit cei mai aprigi contestatari ai politicilor aplicate de Bruxelles, oficiali seniori ai instituţiilor europene au declarat că statului i s-a putea oferi o nouă formulă de apartenenţă la Uniune. 

„Dacă britanicii nu pot susţine tendinţa către mai multă integrare în Europa, putem rămâne totuşi prieteni, dar pe baze diferite”,  a declarat francezul Jacques Delars, fost preşedinte al Comisiei Europene, pentru cotidianul german „Handelsblatt”. Practic, Marii Britanii i s-ar putea oferi statut de „membru asociat” în cadrul Uniunii. Astfel, Londra şi-ar putea recăpăta o parte dintre puterile cedate în faţa Bruxelles-ului în domenii precum piaţa muncii, justiţie şi legislaţie. 

Măsura ar fi una pe politicienilor britanici, care s-ar putea folosi de acest argument pentru a-i determina pe conservatori să renunţe la ideea organizării unui referendum prin care populaţia să-şi exprime dorinţa sau refuzul de a mai face parte din UE. „Am ajuns acum într-un în care ar putea exista şi opţiunea unor niveluri ale calităţii de membru”, a explicat liberal-democratul Andrew Duff, membru al Parlamentului European. În ianurie, premierul David Cameron va susţine un discurs considerat crucial despre „relaţia Marii Britanii cu UE”. 

Marea şansă pentru agricultura României

„2013 va marca o bătălie feroce în domeniul produselor agricole de bază şi a furnizării de carne şi s-ar putea ca toate acestea să constituie o şansă pentru România. Ar fi o prostie istorică să nu profităm (aşa cum am făcut-o cu obstinaţie în ultimii cinci ani) de argumentele multiple pe care le avem la Bruxelles, înscrise foarte limpede în politica agricolă comună a UE”, scrie corespondentul la Bruxelles Cristian Unteanu pe blogul său de pe adevarul.ro.

„Nu pledez pentru o Românie doar rezervor de producţie agricolă, ci pentru o Românie care să ştie să facă din asta un argument pertinent de politică externă. În acest domeniu se va duce una dintre cele mai nemiloase bătălii şi, culmea, am avea şanse să ne poziţionăm în câştigători deoarece celălalt mare bazin agricol, cel din Ucraina, este gravat de problemele politice mari ale ţării şi nici nu ar avea, ca noi, avantajul apartenenţei la UE.”