Şi, evident, cu implicaţii extrem de mari nu numai la nivelul politicii interne din Turcia, dar şi pentru tot ceea ce înseamnă actuala poziţionare a ţării în raport cu organismele internaţionale.

În ziua referendumului propriu-zis nu au existat probleme majore, cu excepţia unor regiuni. Dar, cu toate acestea, nu putem decât să regretăm absenţa unor observatori ai societăţii civile în centrele de vot... În general, referendumul nu a răspuns standardelor Consiliului Europei. Cadrul legal a fost inadecvat pentru ţinerea unui proces cu adevărat democratic... Starea de urgenţă nu ar trebui să fie niciodată folosită pentru a submina regulile statului de drept"

Ce implicaţii va avea această declaraţie vom vedea în orele şi zilele care urmează. Cert este însă că, dacă se respectă regulile de joc agreate în acest moment, dacă Turcia urmează prevederile pe care s-a angajat să le respecte în calitate de Stat Membru al Consiliului Europei, atunci apare la orizont, foarte clar, perspectiva anulării referendumului.

Este oare posibil? Da, dacă avem în vedere fraza-cheie „referendumul nu a răspuns standardelor Consiliului Europei" dar şi spusele, extrem de dure, ale şefei delegaţiei OSCE, Tana de Zulueta:

"Referendumul a avut loc într-un mediu politic în care libertăţile fundamentale esenţiale pentru un adevărat proces democratic au fost ocultate sub starea de urgenţă şi cele două tabere nu au beneficiat de oportunităţi egale pentru a-şi prezenta argumentele în faţa votanţilor...Monitorizarea noastră a arătat că reprezentanţii campaniei în favoarea "DA" au dominat spaţiul media şi aceasta, alături de restricţiile privind mass-media, arestările de ziarişti şi închiderea unor organisme de presă, au redus posibilitatea votanţilor de a avea acces la o pluralitate de puncte de vedere".

Cu toate că Biroul Central Electoral (SBE) a adoptat reglementări pentru a răspunde unor aspecte ale procesului electoral - se spune în comunicatul PACR, "cadrul legal care este centrat pe problema alegerilor rămâne inadecvat pentru ţinerea unui referendum cu adevărat democratic, aşa cum au afirmat observatorii... Guvernatorii provinciilor s-au folosit de puterile conferite lor în cadrul stării de urgenţă pentru a restrânge şi mai mult drepturile de reunire în public şi libertatea de expresie".

Mai mult, susţin observatorii internaţionali,

„Cadrul legal al referendumului nu a oferit o acoperire mediatică imparţială şi nici nu a garantat partidelor politice eligibile un acces egal la mass-media publice şi a privilegiat partidul de guvernământ şi pe Preşedinte în alocarea timpilor de antenă...Legea limitează participarea deplină la referendum la partidele eligibile şi nu reglementează implicarea altor actori sociali. Mai mult chiar, SBE a decis să nu permită organizaţiilor societăţii civile şi asociaţiilor profesionale să organizeze evenimente de campanie".

Acuzaţiile celor de la OSCE sunt extrem de grave şi, cu siguranţă, vor genera implicaţii foarte serioase deoarece este foarte greu de crezut că politicienii lumii democratice pot ignora asemenea afirmaţii: ca cele rostite de Zulueta:

„Cadrul campaniei a fost restrictiv iar campania însăşi dezechilibrată datorită implicării active a mai multor politicieni de importanţă naţională, precum şi a mai multor oficiali la nivel local în favoarea campaniei pentru "DA"...Am observat folosirea abuzivă a resurselor statului precum şi obstrucţionarea evenimentelor electorale din cadrul campaniei în favoarea "NU". Retorica din cadrul campaniei a fost marcată de afirmaţiile unor oficiali care puneau semnul egalităţii între votul pentru "NU" şi simpatizanţii teroriştilor, iar în numeroase situaţii sprijinitorii campaniei pentru "NU" au trebuit să facă faţă unor intervenţii ale poliţiei şi unor incidente violente cu prilejul evenimentelor lor electorale".

Sunt absolut sigur că, pentru Preşedintele Erdogan şi susţinătorii săi, toate aceste afirmaţii sunt echivalente cu zero şi vor fi nu numai contestate violent ci şi minimizate ca importanţă şi tratate ca parte a campaniei pe care Occidentul o poartă împotriva Turciei. Dar asta nu înseamnă că, tehnic, afirmaţiile concordante ale celor două echipe de observatori nu vor stârni o furtună politică de mari dimensiuni, cu urmări directe în ce priveşte, în imediat, relaţionarea per ansamblu a Turciei cu Uniunea Europeană şi apoi cu căteva dintre Statele membre, începând cu Germania dar şi cu reprezentanţii instituţiilor de la Bruxelles care ar putea propune, spre exemplu, măsuri de sancţiuni specifice, politice şi economice.

 Oricum, deja, la nivelul Parlamentului European, în această dimineaţă, apăruseră primele reacţii foarte serioase după ce Preşedintele Erdogan evcase iminenţa unei legislaţii care să reintroducă pedeapsa cu moartea.

Posibila reintroducere a pedepsei cu moartea în Turcia reprezintă o linie roşie pentru Uniunea Europeană a transmis azi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, care a făcut apel şi la respectarea statului de drept şi a drepturilor omului în Turcia după referendumul în urma căruia cetăţenii turci au decis asupra modificării Constituţiei şi sporirea puterilor prezidenţiale.

„Sunt foarte îngrijorat de menţionarea unui posibil refernedum privind pedeapsa cu moartea în Turcia. O linie roşie pentru Uniunea Europeană”, a scris Tajani pe contul său de Twitter. Într-o altă postare pe aceeaşi reţea de socializare, şeful legislativului european a făcut apel la respectarea statului de drept şi a drepturilor omului în Turcia.

„Aderarea cu drepturi depline (la UE) nu mai poate fi un obiectiv", a spus Manfred Weber, liderul grupului popular (PPE) din Parlamentul European şi secretar general al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) conduse de Angela Merkel. La rândul lor, liderii formaţiunilor de opoziţie  din Germania, Die Linke (Stânga) şi Verzii, respectiv Sahra Wagenknecht şi Cem Oezdemir, au cerut retragerea soldaţilor germani care au fost trimişi la baza aeriană de la Incirlik pentru a contribui la operaţiunile împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, precum şi încetarea livrărilor de armament german către Turcia.

 Şi asta, cred, nu este decât un început al unei crize care de-abia începe să evolueze în acest moment.