Un Plan Marshall pentru Ucraina, finanţat de oligarhi. Kievul nu vede iniţiativa cu ochi buni

Oligarhii ucraineni Rinat Ahmetov şi  Dmitri Firtaş

Câţiva oligarhi ucraineni cu reputaţie dubioasă, alături de câteva personalităţi europene au pus bazele Agenţiei de Modernizare a Ucrainei (AMU). Aceasta îşi propune să elaboreze un „plan Marshall“ pentru scoaterea fostei republici sovietice din dezastrul economic în care a intrat din cauza războiului separatist din est.

„Ucraina are nevoie de un plan Marshall de cel puţin câteva sute de miliarde de euro“, explica la începutul lunii martie deputatul german creştin-democrat Karl-Georg Wellmann, într-un interviu pentru „Frankfurter Allgemeine Zeitung“. El este co-fondator împreună cu farncezul Bernard-Henri Lévy şi britanicul conservator Risby de Havervill, al Agenţiei de Modernizare a Ucrainei. Motivul, susţin ei: în stadiul actual al ţării, nimeni nu este dispus să investească şi, prin urmare, ar avea nevoie urgentă de reforme.

Oligarhii Firtaş, Ahmetov şi Pinciuk, printre iniţiatori

Recent, la Viena a avut loc formul internaţional  Ucraina de mâine la care au particpat numeroase personalităţi occidentale, o mare delegaţie de ucraineni şi oligarhi ucraineni, scrie ziarul „Die Presse“, care precizează că „cel care trage sforile se numeşte Dmitri Firtaş“.

Căutat de FBI, dar aflat sub arest la domiciliu în capitala Austriei, Dmitri Firtaş ar fi, împreună cu alţi doi miliardari ucraineni, Rinat Ahmetov şi Victor Pinciuk , principalii finanţatori ai Asociaţiei. Investitorii occidentali sunt aşteptaţi să alimenteze un fond de 300 de miliarde de euro. Nu sunt respinşi nici „investitori ruşi“, susţine Firtaş, dar ponderea acestora din urmă nu trebuie să depăşească 25%.

Personalităţi europene de marcă, chemate să participe 

Pregătită de mai multe luni, Agenţia vizează trei reforme-cheie: constituţională, financiară şi fiscală, juridică. Aceasta ar trebui să fie condusă de un „triumvirat“ austro-german - Michael Spindelegger, Karl Schlögl, Udo Brockhausen – iar alte opt personalităţi europene vor ocupa poziţii conducere, între acestea  germanii Peer Steinbrück , Günter Verheugen, Rupert Scholz, Peter Mandelson (Marea Britanie), Vlodzimierz Czymoszevicz (Polonia) şi francezii Bernard Kouchner şi Laurence Parisot.

Toţi sunt chemaţi să lucreze cu echipele lor în grupuri de lucru independente, să caute contribuţii financiare, inclusiv la instituţiile europene şi să prezinte un program de reformă în „200 zile“.

Ostilitate la Kiev

Dacă guvernul german a fost sceptic, parlamentarii ucraineni au spus deja nu acestei iniţiative, pe motiv că nu a fost coordonată cu autorităţile de la Kiev. Mai mult, Kievul susţine că politicienii europeni ar fi fost înşelaţi şi folosiţi pe post de momeală, scrie „Stern“.

La rândul său, presa ucraineană e tranşantă. Jurnalistul Vitali Portnikov susţine că a-i desemna pe oligarhii ucraineni să se ocupe de reconstrucţia Ucrainei e ca şi cum ai pune „lupul paznic la oi“.

Ucraina are nevoie de fonduri suplimentare

Ucraina are nevoie de fonduri suplimentare faţă de cele obţinute deja de la FMI pentru a asigura creşterea economică a ţării, a declarat ministrul ucrainean de Finanţe, Natalie Jaresko, la o săptămână după ce Fondul a aprobat un pachet de bailout de 17,5 miliarde dolari pentru guvernul de la Kiev.

„Pachetul pe care îl avem în acest moment va duce la stabilizarea sistemului financiar bancar, dar nu este suficient pentru a reporni şi susţine creşterea economică. Caut mai mult sprijin“, a declarat Jaresko într-un interviu pentru The Wall Street Journal.

Săptămâna trecută, Ucraina a primit 5 miliarde de dolari de la Fondul Internaţional Monetar, reprezentând prima tranşă din împrumutul de 17,5 miliarde de dolari aprobat miercuri.

Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu, în valoare de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă sprijin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene, precum şi economii de 15 miliarde de dolari rezultate din negocierile cu deţinătorii de obligaţiuni ale statului ucrainean.

Jaresko se întâlnesşte în această săptămână cu oficiali ai autorităţilor americane pentru a-i convinge că susţinerea Ucrainei va produce beneficii în plan geopolitic.

„Dacă, din diverse motive, unul dintre partnerii noştri nu este dispus să vină alături de noi sau nu este capabil să vină alături de noi cu sprijin pentru apărarea militară, atunci oferiţi-ne ajutor financiar“, a declarat ministrul ucrainean de finanţe.

Dar, oficiali FMI au atras atenţia asupra „riscurilor excepţionale“ presupuse de acordarea unui pachet de ajutor financiar Ucrainei, în condiţiile în care guvernele anterioare au renunţat de două ori la sprijinul primit din partea Fondului.

De asemenea, programul de salvare este condiţionat de un set de reforme pe care guvernul de la Kiev trebuie să le adopte, precum şi de menţinerea acordului de pace dintre armata ucraineană şi rebelii proruşi din estul Ucrainei.

În aceste condiţii, mai mulţi analişti au apreciat că faptul că FMI a acceptat să ofere un împrumut Ucrainei reprezintă o decizie politică a Occidentului, pentru a proteja ţările din estul Europei în faţa unei potenţiale agresiuni a Rusiei.

Economia Ucrainei va scădea în acest an cu 5,5%, după o contracţie de 6,9% anul trecut, potrivit estimărilor oficiale.