UE schimbă strategia în lupta cu marea evaziune fiscală: dacă nu poate învinge companiile, atacă guvernele

Autorităţile comunicare de reglementare au anunţat marţi că au suficiente motive pentru a considera că înţelegerile fiscale încheiate între Irlanda şi Apple, precum şi între Luxemburg şi Fiat reprezintă ajutoare de stat, având în vedere că aceste companii au căpătat un avantaj neloial în faţa competitorilor datorită impozitelor mai mici acordate de direct de guverne, în mod selectiv.

Lupta Bruxelles-ului cu marile companii care evită plata a miliarde de dolari sub formă de impozite prin diverse artificii - toate la adăpostul legii - a intrat într-o nouă fază. Până acum Uniunea Europeană - la presiunea Statelor Unite ale Americii - a avertizat aceeste companii, printre care giganţii Apple, Google şi Amazon - că nu este corect să-şi declare sediile în state precum Luxemburg, Irlanda sau Cipru pentru a plăti impozite mai mici decât în ţările de origine. 

Marţi însă, Comisia Europeană a trimis scrisori individuale către Irlanda privind înţelegerea sa cu americanii de la Apple, una dintre cele mai mari companii din lume după capitalizarea de piaţă, şi către Luxemburg, cu privire la înţelegerea fiscală cu italienii de la Fiat, unul dintre cei mai mari producători europeni de autoturisme. 

Executivul UE le-a transmis astfel celor două ţări că acordurile fiscale speciale reprezintă ajutoare de stat, după cum reiese din cercetările „preliminare” pe care le-a efectuat. Astfel, împotriva celor două ţări se pot declanşa proceduri de infringement, aceste ajutoare de stat fiind incompatibile cu legislaţia comunitară. 

Apple a încheiat două astfel de înţelegeri cu Dublinul, una în 1991 şi alta în 2007. „Prin acestea, autorităţile irlandeze au oferit un avantaj companiei Apple, acordat într-o manieră selectivă. Avantajul este obţinut în fiecare an şi continuă, atunci când se autorităţile fiscale irlandeze calculează valoarea anuală a impozitelor (datorate de Apple - n.r.), în baza acestor hotărâri”, arată Comisia în scrisoarea trimisă Irlandei, obţinută de „The Wall Street Journal”. 

De cealaltă parte, irlandezii sunt încrezători că reducerile fiscale prin care au atras pe ţărmurile lor câteva dintre cele mai mari companii din lume nu încalcă normele europene. „Irlanda este încrezătoare că nu există nicio încălcare a regulilor privind ajutorul de stat în acest caz”, a declarat sub anonimat un oficial guvernamental. 

În plus, subliniază Comisia într-un document de 21 de pagini în care explică rezultatele cercetărilor preliminare, există posibilitatea să ceară ca avantajul neloial obţinut de Apple de-a lungul acestor ani, în valoare de miliarde de euro, să fie recuperat. 

După trimiterea acestor scrisori, Comisia va publica anunţuri privind informarea celor două guverne în monitorul oficial al UE - asta se întâmplă, de regulă, la câteva săptămâni de la trimiterea scrisorilor. Din acel moment, toate părţile implicate - inclusiv Apple - au o lună pentru a formula şi trimite un răspuns Comisiei Europene. Apoi, Comisia trebuie să ajungă la o concluzie. Cazurile în care sunt analizate posibile ajutoare de stat durează până la 18 luni până să ajungă în faza concluziilor. 

Trimiterea scrisorilor şi încheierea cercetărilor preliminare marchează şi începutul unei anchete „în profunzime” asupra afacerilor vizate, notează „Financial Times”. 

Apoi, în funcţie de concluzie, Comisia fie va renunţa la caz, fie va trimite o înştiinţare Irlandei, informând că încalcă legislaţia europeană şi că riscă procedura de infringement. Din nou, guvernul are o lună pentru a formula un răspuns. 

În ceea ce priveşte Fiat, Comisia a somat autorităţile luxemburgheze să-i pună la dispoziţie mai multe documente, dându-le termen o lună. Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurenţă, a criticat public în numeroase rânduri guvernul luxemburghez pentru că nu a cooperat pe deplin cu autorităţile antitrust europene . 

Irlanda şi Luxemburg, doar două dintre paradisurile fiscale din UE

În ciuda crizei din UE, economia Irlandei a început să-şi revină treptat datorită abilităţii de a atrage multinaţionale. Taxa pe venit pentru companii, de numai 12,5%, a reuşit să aducă în Irlanda giganţi precum Google, care se folosesc de stat pentru a-şi desfăşura exporturile în UE. 

Însă ca urmare a împrumutului de urgenţă uat de Dublin în noiembrie 2011 de la UE şi FMI, presiunile asupra statului au crescut pentru înăsprirea cadrului fiscal. Senatul american a acuzat gigantul Apple că s-a folosit de o înţelegere cu guvernul irlandez pentru a plăti taxe mai mici de 2%. 

Pe baza deceniilor de respectare a principiului secretului bancar, Luxemburg şi-a construit unul dintre cele mai puternice sisteme financiare din Europa. Industria bancară de aici are o valoare de aproximativ 22 de ori mai mare decât economia naţională. Băncile din Luxemburg deţin active cu o valoare de 10 ori mai mare decât Produsul Intern Brut al statului. 

Cu toate acestea, Luxemburg s-a aliniat altor state europene în aprilie, printre care şi Elveţia, şi a fost de acord cu ridicarea secretului bancar începând cu 2015. „Urmăm o mişcare mondială, nu cedăm în faţa presiunilor Germaniei”, a explicat atunci premierul Jean-Claude Juncker. 

Câteva dintre cele mai notorii paradisuri fiscale din lume se găsesc în „inima” Europei, unde tradiţia secretului bancar şi diversitatea regimurile fiscale a creat numeroase oportunităţi pentru cei care vor să „ocolească” plata unor impozite. 

Potrivit estimărilor Uniunii Europene, guvernele din blocul comunitar pierd anual aproximativ 1.000 de miliarde de dolari din cauza paradisurile fiscale. Criza a forţat însă guvernele să pună tunurile pe aceste state, în încercarea de a spori veniturile bugetare. În multe dintre aceste state, eforturile de a aduce bani în viestieria statului s-au materializat prin forţarea grupurilor bancare să-şi deschidă bilanţurile şi mai ales să ofere informaţii despre conturile secrete. 

Efortul Uniunii Europene a venit însă numai ca urmare a presiunilor de peste Atlantic, având în vedere că giganţii americani dn domeniul tehnologiei folosesc de ani buni astfel de artificii pentru a evita cota de impozitare mai ridicată din SUA. 

Decizia de a declara sediul companiei în Luxemburg a permis celor de la Amazon să nu plătească guvernelor europene şi celui american taxe şi impozite în valoare de sute de milioane de dolari.

Compania Amazon profită de rata mică de impozitare pentru corporaţii din Luxemburg şi-şi redirecţionează toate vânzările şi tranzacţiile prin punctele de lucru din statul considerat încă de mulţi paradis fiscal. 

Încă din 2005, compania a închiriat o clădire cu cinci etaje în statul luxemburghez, cel mai mare retailer online din lume luând astfel o decizie cu efecte financiare majore. 

O achetă realizată de jurnaliştii agenţiei de ştiri Reuters arată că retailerul a reuşit să ”ocolească” plata a sute de milioane de dolari către bugetele statelor în care desfăşoară afaceri. Practic, Amazon a folosit plăţi în interirul companiei pentru a forma un adevărat scut fiscal în jurul grupului, în spatele căruia a reuşit să adune două miliarde de dolari, fonduri pe care le-a folosit pentru a-ţi finanţa expansiunea. 

Amazon a anunţat anul trecut că Fiscul din Statele Unite (IRS) i-a cerut 1,5 miliarde de dolari reprezentând taxe aplicate retroactiv. Compania a contestat vehement pretenţiile autorităţilor, care aveau în vizor subsidiarele din străinătate şi plăţile efectuate între acestea. 

Aceasta este doar una dintre multele modalităţi prin care corporaţiile reuşeşsc să-şi reducă semnificativ cota de impozitare mutându-şi artificial o parte din tranzacţii şi operaţiunii în state paradisuri fiscale. Politicienii din tot mai multe state au demarat campanii agresive împotriva acestor practici ale multinaţionalelor - printre care se numără şi Google şi Microsoft.

Lupta Washingtonului şi a Bruxelles-ului cu aceste practici a adus şi una dintre cele mai criticate replici din ultimii ani: „Se numeşte capitalism şi suntem mândri de asta”, a răspuns Eric Schmidt, preşedintele Google, acuzaţiilor că foloseşte astfel de artificii pentru a plăti impozite cât mai mici. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/lupta-ue-cu-marii-evazioni-ti" target="_blank">View the story "Lupta UE cu marii evazionişti" on Storify</a>]