UE leagă alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

Comisia Europeană a prezentat miercuri planul său de buget pentru perioada 2021-2027, cu propuneri clare, cum ar fi reducerea politicilor agricole şi regionale sau condiţionarea accesării  fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Propunearea de buget pentru perioada 2021-2027, prezentată miercuri de Comisia Europeană în Parlamentul European, condiţionează finanţarea europeană de respectarea statului de drept. Practic, CE va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţare în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept.

”Respectarea statului de drept reprezintă o condiţie prealabilă esenţială pentru buna gestiune financiară şi pentru eficacitatea finanţării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficienţele generalizate care afectează statul de drept în statele membre”, se arată într-un comunicat al CE.

Practic, cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţarea din partea UE în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

Comisia a propus ca toate fondurile europene să fie condiţionate de respectarea, de către guverne, a statului de drept. Fondurile destinate unei ţari ar putea fi suspendate dacă sistemul judiciar naţional nu este independent. În vizorul Bruxelles-ului sunt: Polonia, Ungaria, Malta şi România. Pentru a activa această suspendare, ar fi suficientă o recomandare din partea Comisiei. Ar trebui să fie validată de către statele membre în Consiliu, dar nu cu vot unanim cum este cazul acum.

"Vrem să sugerăm că aprobarea sau refuzarea fondurilor poate fi decisă de către Comisie, în cazul în care cerinţa de supremaţie a legii a fost subminată“, a declarat comisarul pentru buget Günther Oettinger.

În ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în preţurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul naţional brut al UE27 (VNB).

Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în preţurile din 2018). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare - principalul instrument al UE de finanţare a cooperării pentru dezvoltare cu ţări din Africa, zona Caraibilor şi Pacific şi care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflaţia, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014-2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare).

Pentru a finanţa priorităţile noi şi urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanţare. Investiţiile actuale în domenii precum cercetarea şi inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea şi apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate şi securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

În acelaşi timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii şi în care se poate îmbunătăţi eficienţa. Comisia propune o reducere moderată a finanţării pentru politica agricolă comună şi politica de coeziune - cu aproximativ 5 % în cazul fiecăreia dintre ele - pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre.

Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puţine resurse, şi că pot inclusiv sprijini noi priorităţi. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale şi în integrarea pe termen lung a migranţilor.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului şi acordarea unei priorităţi mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim.

Un buget modern, simplu şi flexibil

Bugetul UE este modest prin comparaţie cu dimensiunea economiei europene şi cu bugetele naţionale. Cu toate acestea, bugetul UE poate avea un impact semnificativ în vieţile cetăţenilor şi ale întreprinderilor - cu condiţia de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel naţional, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană.

Printre exemple se pot cita proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reuşita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-şi proteja şi apăra cetăţenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa şi cu multe alte chestiuni presante care transcend graniţele naţionale.

Prin urmare, Comisia propune un buget modern, simplu şi flexibil:

Modern: O nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou şi modern, care să arate că Europa a integrat învăţămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocraţiei atât pentru beneficiari, cât şi pentru autorităţile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă şi stabilirea unor obiective mai clare şi punerea unui accent mai mare pe performanţă. Astfel va fi mai uşor atât să se monitorizeze şi să se măsoare rezultatele, cât şi să se efectueze modificări, dacă este necesar.

Simplu: Structura bugetului va fi mai clară şi mai bine adaptată priorităţilor Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărţite la un număr mult prea mare de programe şi instrumente, atât în interiorul, cât şi în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanţare fragmentate şi prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU.

Flexibil: Provocările recente - în special criza migraţiei şi a refugiaţilor din 2015 - au arătat în mod clar limitele flexibilităţii bugetului actual al UE pentru a reacţiona suficient de rapid şi de eficace. Propunerea Comisiei include, aşadar, o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât şi între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor şi crearea unei noi "Rezerve a Uniunii", care să ne permită să facem faţă evenimentelor neprevăzute şi să răspundem situaţiilor de urgenţă în domenii cum ar fi securitatea şi migraţia.

 Un buget al UE pentru o uniune economică şi monetară puternică şi stabilă

O zonă euro stabilă este o condiţie prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice şi monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanţelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro şi convergenţa către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente:

- Un nou program de sprijin pentru reforme, care - cu un buget total de 25 de miliarde de euro - va oferi sprijin financiar şi tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergenţă va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună.

- O Funcţie europeană de stabilizare a investiţiilor, care va contribui la menţinerea nivelului investiţiilor în cazul şocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce ("back-to-back") de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistenţă financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanţele publice vor fi limitate, însă investiţiile prioritare vor trebui menţinute.

Surse moderne de finanţare pentru bugetul UE

Noile priorităţi necesită noi investiţii. Din acest motiv, Comisia propune să le finanţeze printr-o combinaţie de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări şi economii (aproximativ 20 %).

Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind "Viitoarea finanţare a UE", Comisia propune modernizarea şi simplificarea sistemului general de finanţare actual - "resurse proprii" - şi diversificarea surselor de venituri.

Noi surse pentru finanţarea bugetului pe termen lung

Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi introducerea unui "coş" cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităţilor noastre politice.

Coşul de noi resurse proprii propus cuprinde:

- 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;

- o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăţilor (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislaţiei necesare);

- o contribuţie naţională, calculată pe baza cantităţii de deşeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE şi ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanţarea noilor priorităţi.

Corecţii

- Ieşirea Regatului Unit din UE reprezintă o bună ocazie să ne ocupăm de complicatul sistem de corecţii - şi chiar de "corecţii la corecţii". Comisia propune să se elimine toate corecţiile şi să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre "resursele proprii") pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu şi mai echitabil.

- Pentru a se evita orice creştere bruscă şi drastică a contribuţiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecţiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

Etape următoare

Pe baza propunerilor din 2 mai 2018, Comisia va prezenta, în săptămânile următoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Timpul constituie factorul esenţial. Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate şi proiecte cu un real potenţial de redresare economică au fost amânate.

Prin urmare, este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor, fiind de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European şi de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

Conform estimărilor de la Bruxelles, plecarea Regatului Unit va lăsa o „gaură“ anuală de 12-14 miliarde de euro după 2020 - ultimul an de contribuţie al Londrei, în ciuda unui program Brexit planificat pentru cursul anului precedent.

Unii dintre cei mai bogaţi contributori la bugetul UE, precum Olanda şi Suedia, dar şi Austria au anunţat deja că nu vor plăti mai mult pentru a acoperi deficitul cauzat de Brexit.

Germania şi Franţa au declarat că sunt dispuse să-şi suplimenteze contribuţiile la bugetul UE în măsura în care cele două ţări sunt de acord cu obiectivele acestuia.

După dezbaterea bugetară, care se anunţă furtunoasă, bugetul UE pe 2021-2027   va necesita, în cele din urmă, o decizie unanimă a ţărilor europene.