Tensiuni în Balcani. Sârbii din nordul Kosovo au blocat drumurile în apropierea frontierei cu Serbia

Poliţia kosovară trimisă să deblocheze drumurile din apropierea punctelor de trecere a frontierei cu Serbia

Sârbii din nordul Kosovo au blocat luni drumurile în apropierea punctelor de trecere a frontierei cu Serbia, după ce autorităţile au interzis accesul maşinilor cu numere de înmatriculare sârbe în Kosovo, transmite Reuters. Tensiuni sunt şi în Muntenegru, unde preşedintele acuză Rusia că încearcă să-şi satisfacă ambiţiile imperiale prin intermediul Serbiei.

Poliţia din Kosovo îi obligă pe toţi şoferii din Serbia să-şi scoată sau să ascundă plăcuţele maşinii şi să folosească plăcuţe de înmatriculare temporare, care sunt valabile 60 de zile şi costă 5 euro.

Serbia, care a pierdut controlul asupra Kosovo în 1999 după bombardamentele NATO, nu recunoaşte Kosovo şi nu a permis accesul maşinilor cu numere de înmatriculare din Kosovo în ţară. Aproximativ 50.000 de sârbi care locuiesc în nordul Kosovo, care se învecinează cu Serbia, refuză să recunoască autorităţile de la Pristina şi, deoarece restricţiile au intrat în vigoare luni, zeci de maşini şi camioane au blocat drumurile în semn de protest.

Poliţia din Kosovo s-a desfăşurat în echipamente anti-revoltă pe măsură ce blocajele s-au amplificat.

Primul ministru kosovar, Albin Kurti, a declarat că măsura nu a fost luată pentru a afecta şoferii, ci este o măsură reciprocă împotriva Belgradului.

„Astăzi nu se întâmplă nimic ilegal sau discriminatoriu. La fel ca ieri, azi şi mâine, cetăţenii sârbi se vor deplasa liber şi în siguranţă”, a spus Kurti în Parlament”.

Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că situaţia este foarte „gravă şi dificilă”.

„Când avem de-a face cu oameni care nu sunt responsabili … este dificil să găsim o soluţie”, a spus Vucic jurnaliştilor.

Serbia şi Kosovo, o ţară de 1,8 milioane de persoane cu o populaţie majoritar albaneză, au început în 2013 discuţii mediate de UE pentru a rezolva problemele restante, dar s-au făcut puţine progrese.

Independenţa Kosovo este recunoscută de aproximativ 110 ţări, precum Statele Unite, Marea Britanie şi majoritatea ţărilor occidentale, dar nu de către Rusia, aliatul tradiţional al Serbiei, şi cinci state membre ale UE.

Preşedintele Muntenegrului acuză Rusia şi Biserica Ortodoxă Rusă că încearcă să destabilizeze Muntenegru

Preşedintele Muntenegrului, Milo Djukanovic, a acuzat din nou Rusia şi Biserica Ortodoxă Rusă că încearcă să destabilizeze Muntenegru, în încercarea Moscovei de a-şi satisface „ambiţiile imperialiste”, prin intermediul Belgradului, care nu a renunţat la formarea „Serbiei Mari”.

Într-un comunicat dat publicităţii de serviciul de presă al Preşedinţiei Muntenegrului se menţionează că, în pofida relaţiilor tradiţionale prieteneşti, „actuala putere din Rusia şi conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse încearcă să destabilizeze Muntenegru şi să-l abată de pe calea integrării europene” - relatează agenţia Tanjug, citată de Rador.

Această declaraţie a preşedintelui muntenegrean a fost un răspuns la declaraţia mitropolitului Bisericii Ruse, Ilarion, care afirmase că acţiunile şefului statului muntenegrean „au provocat tensiuni în ţară prin încercarea de a obstrucţiona înscăunarea mitropolitului Muntenegrului şi Litoralului Ioanikije, ceea ce este o ruşine pentru Muntenegru”.

Cabinetul preşedintelui Muntenegrului a transmis că „declaraţia mitropolitului Ilarion şi declaraţia anterioară a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, doar confirmă implicarea deschisă a Rusiei în problemele interne ale Muntenegrului”.

„Nu din motive dogmatice, cum este şi cazul Ucrainei, ci pentru că cei mai mulţi credincioşi ortodocşi muntenegreni nu doresc să urmeze interesele imperialiste ale Moscovei şi Belgradului” – se subliniază în comunicat şi se aminteşte că în interval de cinci zile, Lavrov şi Ilarion au declarat că „Biserica Ortodoxă Muntenegreană este parte a Bisericii Ortodoxe Sârbe”.