Summit Bruxelles 17-18 martie. Propunerea de concluzii: nimic despre Turcia şi un avertisment sever
0Contrar tuturor aşteptărilor generate de „perioada suplimentară de negocieri cu Turcia” decisă în cadrul Summit-ului de săptămâna trecută, propunerea de concluzii a reuniunii de la aceste final de săptămână (aveţi mai jos doumentul confidenţial trimis reprezentanţelor Statelor Membre) nu mai conţine decât o foarte vagă şi generală referinţă la Planul comun de acţiune cu Turcia.
Nimic despre semnarea unui acord final, niciun răspuns direct la cererile ultimative ale Turciei, nicio menţiune asupra modului în care se vor aloca atât pachetul financiar iniţial convenit de 3 miliarde Euro, cât şi a celui suplimentar, tot de 3 miliarde.
În loc de asta, se menţionează doar „posibila dezvoltare viitoare” a Planului cu Turcia, lăsând o portiţă deschisă, dar foarte departe de ceea ce aşteptau turcii care au realizat cu stupoare dimensiunea valului de reacţii negative stârnite de atitudinea lor ultimativă atât la nivelul unor cancelarii europene, cât şi în opinia publică din multe state europene.
Dar, la capitolul I „Migraţie”, punctul 3, apare formularea-cheie, avertisment mai dur şi mai complex decât ar putea să pară la prima vedere:
„Consiliul European subliniază din nou nevoia de a fi extrem de vigilenţi în ce priveşte apariţia unor noi rute pentru migraţia ilegală şi este decis să ia orice măsuri ar putea deveni necesare în acest sens. În acest context, cheia rămâne lupta împotriva traficanţilor de persoane, oriunde şi cu toate mijloacele necesare”.
Serviciile de informaţii au avertizat deja în urmă cu mai multe luni asupra acestui fenomen, am relatat atunci pe larg rezultatul acestor analize. Faptul a devenit evident şi s-a transformat apoi într-o certitudine odată cu închiderea în forţă a Rutei Balcanice. Dar lucrurile s-au complicat acum într-un mod exponenţial în aceste ultime zile.
Primul element îl reprezintă degradarea rapidă a situaţiei de securitate din interiorul Turciei, însoţită de măsuri extrem de severe pe plan intern dar şi de o intensificare a bombardamentelor asupra poziţiilor kurde.
Al doilea element, extrem de important deoarce urmează să schimbe radical ecuaţia de securitate din Siria şi, mai departe, din întregul Orient Apropiat, este începerea retragerii urgente a majorităţii echipamentului militar rusesc din Siria. Ceea ce, logic, extrem de repede, va provoca un vid de putere de care vor încerca să profite la maximum toate forţele combatante din teren.
Ceea ce, fireşte, va duce la o intensificare a luptelor şi o creştere masivă a numărului de migranţi. Cu atât mai mult cu cât, în lipsa altor trupe terestre decât cele „clasice” din războiul civil sirian, ne vedem întorşi la faza iniţială a conflictului, adică la haosul incontrolabil produs de acţiunile grupărilor militare şi paramilitare, acum cu efectivele unor adevărate armate foarte bine antrenate şi dotate cu armament sofisticat. Cât de sofisticat şi cât de periculos?
Un prim răspuns îl avem în comunicatul disperat de la finele săptămânii trecute emis de responsabilii medicali din regiunea Kirkuk (controlată de forţele kurde şi grupări militare şiite) din Irak care au semnalat faptul că peste 800 de persoane au fost grav afectate în urma unui atac cu arme chimice (iperită) efectuat de luptătorii din ISIS asupra oraşului Taza, situat la aproximativ 220 Km de Bagdad.
Eveniment extrem de grav deoarece transmite o indicaţie precisă: luptătorii ISIS dispun într-adevăr de armament chimic, iar unele surse din cadrul serviciilor de informaţii occidentale vorbesc şi despre depozite de armament biologic, în plus existând şi un mai vechi, dar foarte actual mesaj oficial al ISIS asupra dorinţei de achiziţionare şi de producere a unor arme nucleare.
Retragerea rusă este motivată doar de disputa tehnică privind planul de federalizare al Siriei, admisă de guvernul sirian şi de partidul PYD al kurzilor, dar respinsă de partidul HNC sprijinit de Arabia Saudită? Posibil. La fel cum este la fel de posibil ca graba Moscovei să fi fost motivată şi de decizia de ieri a miniştrilor de externe din UE care s-au pronunţat pentru o continuare a „liniei dure” în relaţia cu Rusia în condiţiile prelungirii sancţiunilor decise după anexarea ilegală a Crimeei de către Federaţia Rusă.
Dar ar mai fi o explicaţie, una legată de „perspectiva ucraineană”. Este posibil, dacă nu chiar probabil, ca „lăsarea teritoriului liber în Siria” să fie balansată de o viitoare primăvară foarte fierbinte în Ucraina în special şi, la modul general, pe linia de separare între NATO, UE şi Rusia. Avertismentul este dat de senatorul american John McCain şi poate deveni realitate în condiţiile în care este vizibil că nimic nu a fost rezolvat pe calea negocierilor politice în Ucraina şi că tensiunile interne pot erupe oricând într-un război civil devastator.
Propunerea de decizie a Consiliului European este, din nou, expresia unei poziţii defensive, o rămânere în aşteptarea unor decizii a super-puterilor şi a urmărilor acestora în Orientul Apropiat şi mai departe. Căci ceea ce avem sigur este o perspectivă apropiată a realizării unei soluţii diplomatice dar care, într-un viitor apropiat, să transforme şi Siria într-un coşmar administrativ ca cel lăsat de americani după retragerea din Irak, similar cu perspectiva din Afganistan după retragerea completă a trupelor coaliţei internaţionale.
Iar Rusia a mutat preventiv, lăsând în urmă exact aceeaşi situaţie de incertitudine în care învingători nu există, victimele vor fi în continuare populaţiile civile şi vor fi favorizate grupările paramilitare, pro şi anti ISIS. Adică haosul complet.
Întrebarea care ar trebui să ne intereseze în mod deosebit este dacă într-adevăr urmează o activare masivă a rutei pe Marea Neagră, dublată, eventual, de una terestră, populată de un previzibil exod al populaţiei ucrainiene din faţa conflictului.
Oare şi asta trebuie inclus în „posibilele noi rute ale migraţiei” despre care se vorbeşte preventiv în documentul european?
Se încarcă comentariile...
