Situaţia devine tragică în estul Ucrainei. Separatiştii au intrat în oraşul strategic Debalţevo

Separatiştii pro-ruşi au intrat în Debalţevă, unde armata ucraineană încearcă să păstreze controlul asupra acestui oraş nod strategic din estul Ucrainei, în ciuda acordului de încetare a focului care a intrat în vigoare duminică. Localitatea este controlată, parţial, de către rebeli, potrivit lui Ilia Kiva, reprezentantul oficial al ministerului ucrainean de Interne în regiunea Doneţk.

Situaţia se schimbă de la o oră la alta la Debalţevo, nod de comunicaţii strategic în estul Ucrainei, unde ostilităţile au continuat şi marţi, în pofida armistiţiului intrat în vigoare la 15 februarie. Gara feroviară din această localitate a trecut deja parţial sub controlul insurgenţilor proruşi, iar lupte se dau în acest moment în centrul oraşului, practic, pentru fiecare stradă, a declarat şeful filialei Ministerului ucrainean de Interne pentru Doneţk, Ilia Kiva, citat de site-ul postului de televiziune ucrainean 112.
 

Kievul a confirmat că separatiştii pro-ruşi au cucerit părţi ale oraşului Debalţeve marţi şi a anunţat că luptele continuă în acest oraş din estul Ucrainei.

 Ministerul ucrainean al apărării a spus că mai mulţi militari ucraineni au căzut într-o ambuscadă şi au fost luaţi prizonieri, dar a dezminţit relatările din presa rusă şi ale separatiştilor că numărul ucrainenilor luaţi prizonieri ar fi unul mare.

Un purtător de cuvînt ucrainean militar a descris situaţia de la Debalţeve ca fiind complexă. Această ultimă evoluţie în teatrul de operaţiuni intervine după ce nici una din părţile combatante nu şi-a retras armamentul greu de pe linia frontului, care ar fi fost faza a doua a armistiţiului din 15 februarie de la Minsk, după încetarea focului. Retragerea tancurilor, a pieselor de artilerie şi a lansatoarelor de rachete ar fi trebuit să înceapă în 17 februarie. 
 

Reprezentantul oficial al ministerului de Interne de la Kiev a subliniat că situaţia din Debalţevo în orice moment se poate schimba în defavoarea forţelor guvernamentale, deoarece militarii ucraineni au primit ordin să respecte regimul de încetare a focului.

Separatiştii susţin că au încercuit armata ucraineană (peste 6.000 de militari), în timp ce Statul Major ucrainean infirmă aceste date şi susţine că trupele guvernamentale resping atacurile lansate de insurgenţi. Unităţile ucrainene au respins luni oferta separatiştilor de a părăsi Debalţevo printr-un „coridor' special“

„Conform acordurilor de la Minsk, Debalţevo (nod de comunicaţii strategic) este al nostru. Noi de aici nu vom pleca“, a declarat pentru Reuters Vladislav Seleznev, purtător de cuvânt al Statului Major al armatei ucrainene.

„Un ordin privind retragerea din Debalţevo nu a venit. Acest oraş rămâne sub controlul forţelor militare ucrainene“, a adăugat luni seara Andrii Lâsenko, purtător de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare. Între timp, separatiştii au anunţat că nouă militari ucraineni, încercuiţi la Debalţevo, s-au predat insurgenţilor. Doi dintre ei sunt grav răniţi şi le-a fost acordat ajutorul necesar.

Cinci soldaţi ucraineni au fost ucişi şi 14 au fost răniţi în luptele ce au avut loc în ultimele 24 de ore în estul separatist al Ucrainei, în pofida armistiţiului intrat în vigoare la 15 februarie, a anunţat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, citat de AFP.

„Majoritatea au murit în jurul oraşului Debalţevo“, zona cea mai tensionată de pe linia frontului, a precizat purtătorul de cuvânt Vladislav Seleznev.

Separatiştii pun noi condiţii 

Puşilin, negociatorul-şef al "republicii populare" de la Doneţk (DPR), a declarat pentru Interfax că cele două entităţi separatiste insistă "în primul rând" asupra anulării tuturor deciziilor conducerii politice şi militare ucrainene cu privire la operaţiunea "teroristă" din regiunea Donbas.

Puşilin a subliniat, de asemenea, că cele două "republici" vor insista ca Ucraina să-şi păstreze statutul de stat "nealiniat", referindu-se la demersurile insistente ale autorităţilor proocidentale de a adera la NATO şi UE.

Pe acest fundal, liderii german, rus şi ucrainean, respectiv Angela Merkel, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, au decis asupra unor "măsuri concrete" destinate să permită observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să monitorizeze respectarea încetării focului în teren în estul Ucrainei, a anunţat marţi Berlinul, potrivit AFP.

Aceste măsuri, care nu a fost detaliate, au fost convenite în cadrul unei discuţii telefonice purtate luni seara între cancelarul german şi cei doi şefi de stat.

„Referitor la Debalţevo“, cei trei lideri „au convenit asupra unor măsuri concrete care să permită OSCE să monitorizeze situaţia din teren“, în timp ce acordul de la Minsk prevede începerea retragerii armelor grele începând cu marţi, 17 februarie, subliniază purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, într-un comunicat.

Echipa de observatori OSCE însărcinată cu monitorizarea respectării armistiţiului nu a putut să ajungă la Debalţevo, din cauza ostilităţilor în desfăşurare, iar retragerea armamentului greu nu a început în cursul nopţii de luni spre marţi.

Responsabili ai guvernului de la Kiev şi rebelii proruşi se acuză reciproc de a fi la originea atacurilor care împiedică retragerea tancurilor, lansatoarelor de rachetă şi artileriei grele de pe linia frontului în estul Ucrainei.

Palatul Elysee indicase anterior că această problemă a fost în centrul unei convorbiri telefonice între preşedintele francez Francois Hollande, liderul rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel.

„Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele ucrainean au făcut apel“ la omologul lor rus Vladimir Putin „să-şi exercite influenţa asupra separatiştilor“ proruşi „pentru ca ei să înceteze focul“, a adăugat purtătorul de cuvânt menţionat.

Observatorii OSCE, împiedicaţi să inspecteze un "convoi umanitar" trimis de Rusia la Lugansk

Observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au fost împiedicaţi să inspecteze camioane cu "ajutoare umanitare" trimise de Rusia, la Lugansk, a anunţat misiunea specială care-şi desfăşoară activitatea în estul Ucrainei pe site, citată de agenţia Ukrinform.

Observatorii au asistat la sosirea a 19 camioane, dintre care 12 la o fostă cofetărie, iar nouă la o fabrică de pâine.

Paznicii fabricii de pâine au refuzat accesul observatorilor, afirmă misiunea.

"Cei care descărcau bunuri au spus că tot ceea ce descărcau erau alimente. Ei au spus că ajutoarele medicale şi materialele de construcţie au fost livrate către alte locuri în Lugansk", precizează misiunea pe site.

NATO are dovezi privin implicarea Rusiei în conflict

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, susţine că serviciile secrete ale ţărilor NATO dispun de „date documentate“ privind prezenţa militară a Rusiei în estul Ucrainei, într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute postului de radio Kommersant FM, citat de agenţia de presă TASS.

Potrivit lui Stoltenberg, rebelii nu ar fi reuşit să obţină acele succese pe care le înregistrează astăzi în teren fără sprijinul Rusiei.

„Sursele noastre de informaţii ne oferă date documentate privind prezenţa militară a Rusiei în estul Ucrainei“, a insistat Stoltenberg, referindu-se la date din surse independente, jurnalişti independenţi, informaţii ale unor ONG-uri, 'care ne comunică date despre militarii ruşi ucişi în Ucraina'.

În plus, a declarat el, „OSCE furnizează informaţii despre tehnica militară desfăşurată de Rusia în estul Ucrainei“. „Este greu de crezut că separatiştii o pot mânui independent, este clar că acolo sunt specialişti ruşi care îi ajută să exploateze aceste sisteme complexe“, a adăugat Stoltenberg, într-un interviu publicat luni separat în versiunea online a ziarului Kommersant. Cu toate acestea, secretarul general al NATO nu a putut să ofere date concrete în acest sens.