Se încinge lupta Occidentului cu Rusia pentru influenţă în Balcani
0Lupta pentru influenţă în Balcani, care se duce ceva vreme între Occident şi Rusia, capătă noi valenţe în contextul în care Marea Britanie s-a decis să reintre în joc.
La şapte ani după ce s-a închis la Belgrad, serviciul BBC în limba sârbă s-a redeschis luni, lansând un website şi anunţând mai multe parteneriate cu media locale.
Mişcarea, scrie Politico.eu, este parte a unei bătălii mai ample în Balcani, în special în Serbia, unde mass-media pro-ruse difuzează în mod frecvent ştiri false, printre care şi recenta relatare a agenţiei Sputnik, susţinută de Kremlin, potrivit căreia NATO se pregăteşte să desfăşoare exerciţii militare în Bosnia-Herţegovina utilizând uraniu sărăcit.
Totodată, menţionează Politico.eu, BBC va concura şi cu instituţiile centrale de presă, care, în general, nu sunt critice la adresa activităţii guvernului sau preşedintelui.
Reîntoarcerea BBC-ului în Serbia intervine în contextul în care Occidentul a început să se concentreze din nou asupra Balcanilor, îngrijorat că Rusia, China, Turcia şi statele din Golf, care în ultimii ani au încercat toate să-şi sporească influenţa în regiune, ar putea avea câştig de cauză pe flancul sud-estic al continentului european.
Astfel, Uniunea Europeană şi-a lansat în februarie noua strategie pentru Balcanii de Vest şi a afirmat că Serbia şi Muntenegrul s-ar putea alătura blocului comunitar până în anul 2025.
În acest timp, scopul declarat al preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, este să-şi ducă ţara în UE, el adoptând, de altfel, politici care au fost lăudate de Bruxelles. Numai că tot el este cel care menţine relaţii strânse cu Rusia. În plus, criticii, fie din propria sa ţară, fie din străinătate, îl acuză de o conducere autoritară.
Vučić pare să joace la două capete, spun mai mulţi analişti. În timp ce vorbeşte pe un ton pozitiv despre intrarea Serbiei în blocul comunitar, el şi mulţi dintre miniştrii săi au un discurs dur la adresa Occidentului şi laudativ la adresa Moscovei.
Rusia îşi promovează imaginea
Totuşi, cheltuielile Rusiei în cazul Serbiei reprezintă doar o mică parte din investiţiile pe care le face UE sub diverse forme în această ţară. Numai că Moscova reuşeşte să-şi menţină prezenţa la nivelul opiniei publice prin alte metode.
Peste 100 de organizaţii sârbe promovează legăturile prietenoase cu Rusia, potrivit unui studiu din 2016 făcut de Centrul pentru Studii Euroatlantice din Belgrad. Printre acestea se numără opt portaluri web şi 16 furnizori locali de ştiri pro-Kremlin. Ca urmare, provocarea nu vine doar din partea Moscovei, ci şi din interiorul Serbiei, mai scrie publicaţia citată.
Analiştii au remarcat un declin puternic al libertăţii presei din această ţară, fapt arătat şi de studiile Freedom House, care semnalează un regres încă din 2011. Tendinţa s-a accentuat însă după 2014, când Vučić, ales preşedinte anul trecut, a devenit premier.
Însă guvernul de la Belgrad neagă faptul că ar fi limitat libertatea presei. Totuşi, chiar Vučić a atacat instituţiile media critice, acuzându-i adesea pe unii jurnalişti că sunt „minicinoşi“.
Nu pot supravieţui democraţiei
Există însă şi instituţii de presă care au reuşit să păstreze distanţa faţă de regim. Numai că impactul lor scade în contextul unor privatizări controversate, a autocenzurii şi a dependenţei de agenţiile guvernamentale pentru publicitate, a punctat Snjezana Milivojević, profesoară de jurnalism la Universitatea din Belgrad.
„Media independente au supravieţuit dictaturii, dar nu vor supravieţui democraţiei. Acesta este un sezon deschis de vânătoare care-i vizează pe cei care gândesc independent“, a declarat ea. „Democraţia este cu adevărat în pericol“, este de părere Milivojević.
Un studiu publicat în februarie de Balkan Investigative Reporting Network, o organizaţie neguvernamentală regională de jurnalism, a concluzionat că 70% din jurnaliştii sârbi au fost supuşi unor presiuni din partea autorităţilor, majoritatea acestor presiuni venind dinspre ramura executivă.
Stevan Dojčinović, redactor-şef al organizaţiei locale de investigaţii Crime and Corruption Reporting Network, a afirmat că principalele mass-media sârbe reprezintă un pericol mai mare în comparaţie cu cele ruse, întrucât „cele mai multe ştiri false vin din partea presei mainstream şi guvernului“.
Jurnalistul a afirmat câ atât el, cât şi organizaţia sa au făcut subiectul unei campanii critice duse de tabloidele proguvernamentale, iar unii dintre ziariştii care lucrează cu el au fost urmăriţi.
În acest timp, instituţiile media care adoptă o linie proguvernamentală şi pro-Rusia au un răspuns simplu pentru criticii lor: oferă publicului ceea ce acesta îşi doreşte.
Dragan Vučićević, patronul şi redactorul-şef al tabloidului de top „Informer“, a explicat: „sunt un om de afaceri. Tirajul nostru zilnic este de 120.000, astfel că suntem cel mai bine vândut tabloid din Serbia. Când am calendare cu Putin, vindem 250.000“.
„Dacă aş pune-o pe Catherine Ashton sau dacă l-aş pune pe Juncker pe un calendar, nu cred că aş vinde nici 12 exemplare“, a continuat el râzând, referindu-se la fosta şefă a politicii externe a UE şi la actualul preşedinte al Comisiei Europene.
Acuzaţii din toate părţile
La rândul său, consiliera pentru relaţii cu presa a preşedintelui Vučić, Suzana Vasilijević, a afirmat că multe organizaţii mass-media care se prezintă drept independente sunt conduse de multă vreme de oponenţi politici ai şefului statului.
„Îşi folosesc influenţa media pentru a ataca executivul actual şi politica statului“, a declarat ea pentru Politico într-un e-mail.
Cât despre reintrarea instituţiei media britanice pe piaţa din Serbia, Vučić s-a pronunţat încă din decembrie, într-un interviu acordat unui post de televiziune sârb considerat prietenos cu guvernul - TV Pink.
El a afirmat că nu vede nimic în neregulă, în contextul în care Serbia este o ţară liberă, dar a adăugat că „poporul Serbiei trebuie să (...) înţeleagă că nu sunt informaţii obiective, ci informaţii care sunt în interesul unui singur regat“.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
