Rusia, la Curtea Internaţională de Justiţie: Separatiştii proruşi din Ucraina şi-au obţinut armele din mine de cărbune

Lupte în estul Ucrainei FOTO Arhivă

Rusia neagă că ar avea vreun amestesc în conflictul armat din estul Ucrainei, dând vina pe autorităţile de la Kiev declanşarea luptelor din Doneţk şi Lugansk şi susţinând că separatiştii proruşi din cele două regiuni folosesc arme pe care le-au găsit armele în mine de cărbune.

Ucraina încearcă să convingă Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) că Rusia susţine „terorismul“ în estul teritoriului său, oferind arme, bani şi asistenţă separatiştilor proruşi.

Luni, şeful delegaţiei ucrainene a cerut celei mai înalte instanţe judiciare a ONU să ia măsuri urgente pentru a determina Moscova să pună capăt „oricărui sprijin“ rebelilor din ţara sa, precum şi „discriminărilor“ la adresa minorităţilor din peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014.

Ucraina a mai despăgubiri pentru atacurile efectuate împotriva civililor în timpul celor aproape trei ani de conflict.

Însă Rusia a respins astăzi că ar avea vreun amestec în confictul din Ucraina, soldat deja cu peste 10.000 de morţi, transmite agenţia de presă Unian.

Potrivit Moscovei, Kievul este vinovat de ostilităţile din teritoriul ucrainean, ca urmare a declanşării „operaţiunii antiteroriste“ în aprilie 2014.

Moscova mai susţine că nu a furnizat arme rebelilor proruşi. Potrivit părţii ruse, rebelii din estul Ucrainei au găsit arme în mine de cărbune şi în depozite de pe vremea Uniunii Sovietice.

De asemenea, Moscova a respins acuzaţiile precum că a anexat Crimeea, repetând că a fost vorba de o revenire a acestei peninsule în componenţa Rusiei în baza voinţei populare.

Moscova, care a dezminţit constant că i-ar înarma pe rebeli, ripostează că demersul este motivat de „interese politice“ şi denunţă „o puternică lipsă de voinţă a instituţiilor ucrainene de a duce un dialog concret“ pentru rezolvarea conflictului din Donbas.

Autorităţile ucrainene au sesizat CIJ, cu sediul la Haga, la jumătatea lunii ianuarie, după mai mulţi ani în care - afirmă ele - au protestat faţă de presupusa finanţari de către Moscova a rebelilor separatişti care luptă împotriva forţelor sale guvernamentale. Căci, potrivit Kievului, Rusia „a eşuat pe scară largă“ să răspundă eforturilor sale de a căuta o rezolvare a conflictului, iar „negocieri suplimentare ar fi fără substanţă“, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Ucraina cere CIJ „să judece faptul că Federaţia Rusă şi-a angajat responsabilitatea internaţională (...) susţinând terorismul şi neîmpiedicându-i finanţarea“, potrivit documentului trimis Curţii.

Acest demers intervine în timp ce escaladarea confruntărilor între armata ucraineană şi rebelii proruşi s-a soldat cu 35 de morţi la începutul lunii februarie pe linia frontului în orăşelul industrial Avdiivka, aflat sub control ucrainean.

Ucraina se confruntă în estul teritoriului său de aproape trei ani cu un conflict separatist, care a dus şi la deteriorarea relaţiilor dintre Moscova şi Occident, aflate în prezent la cel mai scăzut nivel după Războiul Rece.

Audierile la CIJ în cazul Ucrainei împotriva Rusiei au început luni şi se vor încheia joi.

Creată în 1945 pentru a rezolva conflictele între state, cea mai înaltă instanţă judiciară a ONU urmează acum să aprecieze dacă ea va judeca în întregime dosarul. Cei 15 judecători permanenţi trebuie de asemenea să ia o decizie privind „măsurile de protecţie“ cerute de Kiev, între care şi un ordin dat Moscovei de a „se abţine de la orice act care ar risca să agraveze sau să extindă diferendul“.

Chiar dacă decizia CIJ este constrângătoare şi fără drept de apel, există puţine şanse ca procedurile legale să aibă un impact direct asupra conflictului, comentează AFP.