Războiul Sancţiunilor: Principiul mortal al «retalierii exponenţiale»

Este vorba despre un principiu la fel de vechi ca istoria conflictelor militare : spune că, în clipa în care apare o stare conflictuală care prezintă elemente certe de agravare şi extindere, adesea în paralel cu negocierile de pace, tocmai pentru a crea un climat de presiune care să ajute la impresionarea adversarului, trebuie să se adopte o serie de măsuri active de tipul sancţiunilor.

Moment în care, logic, se declanşează un război de acum clasic : sancţiuni/contra-sancţiuni. Problema este dacă retalierea, de o parte şi de alta, se va face pe tipul « replicii în oglindă », retaliere proporţională respectând punct cu punct mişcarea adversarului şi vizând exact aceleaşi sectoare sau, dimpotrivă, se va decide aplicarea logicii retalierii exponenţiale. Mai primejdioasă dar, în opinia unor strategi militari, mai sigură în atingerea obiectivului imediat : transmiterea mesajului de maximă forţă şi decizie naţională. Odată cu asumarea tuturor riscurilor implicite, inclusiv cele militare şi de ameninţare cu creştere foarte rapidă a izolării internaţionale. 

Toate sursele mele de la Bruxelles vorbesc acum despre faptul că, săptămâna viitoare, liderii europeni vor aproba o extindere a ceea ce este deja pachetul complex de sancţiuni împotriva Rusiei, acum prelungit  prin decizia miniştrilor afacerilor externe până la data de 23 iunie 2016.  

Nu cred că aţi văzut până acum în presa română o prezentare ehaustivă a sancţiunilor europene ( la care s-au raliat SUA şi Canada) dar şi a răspunsului rusesc. Foarte important să le vedeţi, pentru a înţelege dimensiunea actuală a jocului şi ce poate începe de săptămâna viitoare.

Este vorba despre:

1. Restricţii privind Crimeea şi Sevastopol

- interzicerea importului în UE de produse provenite din Sevastopol sau Crimeea 

- interzicerea de investiţii UE în Crimeea sau Sevastopol , aceasta însemnând că nici o companie europeană sau cu un sediu în Europa poate cumpăra teren, locuinţe sau bunuri în Crimeea sau să finanţeze companii din Crimeea sau să ofere servicii

- interzicerea de servicii turistice în Crimeea sau Sevastopol şi,, în specil, vasele de croazieră europene nu pot acosta în porturi din peninsula Crimeea, cu excepţia cazurilor de urgenţă

- este interzis exportul anumitori bunuri şi tehnologii destinate companiilor din Crimeea sau care ar putea fi folosite în Crimeea în sectoarele telecomunicaţiilor, transporturilor, energiei şi prospectăriii, explorării şi producţiei petroliere, de gaze şi miniere. În plus, interzicerea de oferire de servicii de construcţie sau consultanţă pentru infrastructuri în domeniile respective.

2. Măsuri restrictive (îngheţarea conturilor şi proprietăţilor  şi interzicere de viză) pentru 151 de persoane

 Iată lista persoanelor vizate

Războiul sancţiunilor. Lista numelor by Iulia Maria Rosu

3. Măsuri privind cooperarea economică 

- Consiliul European a cerut Băncii Europene de Investiţii să suspende semnătura unor noi acorduri privind operaţiuni de finanţare de proiecte în Federaţia Rusă. Statele Membre trebuie să-şi coordoneze poziţiile cu Consiliul Director al BERD pentru suspendarea lansării de noi operaţiuni.

- Consiliul a invitat Comisia Europeană se revadă programele de cooperare UE-Rusia în vederea luării de decizii, de la caz la caz, privind suspendarea implementării programelor UE de cooperare bilaterală sau regională. Pot fi menţinute programele care privesc exclusiv cooperarea transfrontalieră şi cele destinate societăţii civile

4. Sancţiuni economice

- Resortisanţii şi companiile europene nu mai au dreptul de a cumpăra sau de a vinde noi obligaţiuni, acţiuni sau instrumente financiare similare cu o durată de peste 30 de zile emise de :

a) cinci mari bănci de stat ruseşti precum şi filialele acestora în afara UE şi a celor care acţionează în numele sau sub controlul lor

b) trei mari companii energetice ruseşti

c) trei mari întreprinderi în domeniul militar

- sunt interzise şi serviciile legate de emiterea acestor instrumente financiere

- resortisanţii şi companiile din UE nu au voie să acorde împrumuturi celor cinci mari bănci de stat ruseşti

- se impune un embargo asupra importului şi exportului de arme şi material conex din şi către Rusia. Embargoul priveşte totalitatea elementelor incluse în lista de echipamente militare UE  (o puteţi accesa integral aici)

- este interzis exportul de bunuri cu utilizare duală şi a tehnologiilor cu finalitate militară sau folosite în scop militar. Ansamblul acestor elemente poate fi accesată aici 

- toate exporturile către Rusia privind anumite echipamente şi tehnologii pentru sectorul energetic vor fi condiţionate de o autorizare prealabilă din partea autorităţilor competente din Statele Membre. Nu vor fi acordate licenţe de export dacă produsele exportate sunt destinate explorării şi producţiei petroliere în în zone maritime adânci sau în zona Arcticii sau unor procese legate de exploatarea gazului de şist în Rusia

- este interzisă furnizarea serviciilor necesare eplorării şi producţiei petroliere în zone marine de adâncime sau în Arctica sau proiecte legate de gazul de şist, spre exemplu servicii de foraj, teste sau digrafie. 

Rusia a replicat cu propria sa interdicţie de acces pe teritoriul naţional a unor persoane a căror activitate sau /şi poziţii publice lezează interesele sale de securitate. 

Numai că...

Apare, evident, spectrul replicilor de tip « retaliere exponenţială ». Deocamdată sub formă de semnal. Unul, spre exemplu, deloc luat în serios la mijloc de aprilie când, la Moscova, deputatul comunist Viaceslav Tetekin depunea în Dumă un amendament la un proiect de lege privind răspunsul la sancţiunile occidentale care prevedea, atenţie, acordarea către Preşedintele Federaţiei Ruse a dreptului de a suspenda acordurile internaţionale semnate cu ţările care au adoptat sancţiuni împotriva Moscovei. Aceasta însemnând că Federaţia Rusă poate decide să refuze să plătească sumele datorate către debitorii din ţările respective...

Prostii ! Aberaţii !! Manipulare mediatică !! Cam acesta ar fi rezumatul reacţiilor pe care le-am auzit de la unii analişti de la Bruxelles. Sigur că se bazau pe ceva, adică aveau în vedere reacţia super-bătăioasă a Rusiei într-un primm moment, urmată apoi de o retragere în stare de letargie, chiar dacă aparentă. Se dă, de regulă, exmplul declaraţiei inflamate făcute de premierul Medvedev în august anul trecu, sub imperiul evident al emoţiei provocate de adoptarea setului european de sancţiuni, atunci când, la o întâlnire cu ministrul transporturilor şi directorul general delegal al Aeroflot, evoca o mişcare foarte serioasă de retorsiune : interzicerea survolului Siberiei de către marile companii aeriene occidentale. Ceea ce, aprecia la momentul potrivit cotidianul economic rus Vedomosti, ar fi adus o pierdere de 1 miliard de euro pe o perioadă de trei luni pentru Air France, Lufhtansa şi British Airways, dar şi 300.000 dolari anual pierduţi de Rusia, adică ce primeşte acum de la companiile aeriene care folosesc ruta siberiană. S-a crezut, deci, fie că este vorba despre o simplă fanfaronadă, fie de rezultatul nervozităţii provocate de anunţul suspendării zborurilor făcut de singura companie aeriană low-cost rusească, Dobroliot, afectată de blocarea conturilor sale în UE.

Aşa că ameninţarea a rămas să plutească pe undeva, nedecisă dar mereu în memoria tuturor. Numai că povestea cu neplata datoriilor ar fi într-adevăr o « retaliere expoenţială » cu efecte incredibile pe pieţele mondiale. Poate, tocmai din această cauză, ar fi bine s-o facă grecii primii, bine sfătuiţi de noii lor prieteni de la Moscova ?

Şi nu numai...

Ieri, Rusia a ameninţat direct cu represalii toate ţările care ar cuteza să se atingă de posesiile ruseşti (imobile, proprietăţi diverse, conturi bancare) din străinătate după ce Marea Britanie, Franţa şi Belgia (la Bruxelles, s-a aflat că au fost astfel afectate toate conturile ambasadelor Federaţiei Ruse din capitala europeană) au îngheţat conturi bancare la cererea foştilor acţionari de la Yukos, gigantul petrolier închis în urma unei decizii despre care se spune că ar fi legată direct de Putin însuşi. Reamintim că, în iulie 2014, Curtea permanentă internaţională de arbitraj de la Haga a condamnat statul rus să verse o penalizare de 50 miliarde de dolari acţionarilor grupului Yukos, fiind acuzat că a distrus deliberat această organizaţie din motive politice. 

Imediat, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a subliniat că Moscovaar putea să ia rapid măsuri asemănptoare luate de cele occidentaleDepăşin deci nivelul actual al embargoului instituit pe produse alimentare şi agricole din UE. SUA, Australia,Canada şi Norvegia. Estimarea pierderilor pentru partea occidentală este de aproximativ 11 miliarde euro anual  conform unui calcul realizat de Comisia Europeană.

La ce face aluzie Lavrov? Nu cumva anticipează public o reacţie pe care, ca să spunem aşa, o intuieşte ca extrem de probabilă după estimarea care a ce va fi impactul cu adevărat devastator pentru ţara sa al unui nou pachet de sancţiuni occidentale, cel aprobat deja în principiu la reuniunea G7 şi care urmează să fie prezentat spre informare şi vot consensual la Consiliul European unde va fi prezent la Bruxelles, la finele săptămânii ce urmează, şi Preşedintele României care, cel puţin până în acest moment, nu s-a referit public în nici un fel la documente ce stau pe agenda Summitului.

În regim de strictă confidenţialitate, am putut să consult un draft de ultimă oră al Concluziilor Consiliului – nu sunt absolut convins că aceasta va fi şi forma finală tocmai din cauza situaţiei extrem de complicate în general în Ucraina şi a necunoscutei privind Grecia. Dar pot să vă spun că este vorba despre extinderea numărului de persoane pe lista actuală de sancţiuni (interdicţie de viză, îngheţare de bunuri) dar şi noi măsuri care să vizeze exporturile de materii prime energetice din Rusia, tăieri suplimentare de punţi ale băncilor ruseşti cu pieţele financiare internaţionale şi care să limiteze într-o măsură foarte importantă capacitatea oamenilor de afaceri ruşi de a opera în afara teritoriului naţional.

Asta este miza enormă despre care vor discuta politicienii europeni săptămâna viitoare. Şi nu oricum, ci în prezenţa celeilalte escaladări, cea militară, care se continuă fără răgaz de o parte şi de alta a frontierei noului Război Rece. Şi dacă se pune cu adevărat în mişcare principiul « retalierii excepţionale » ?