Războiul lui Erdogan cu Europa aduce deservicii Turciei. UE îi taie din finanţare

Lupta internă din Turcia are consecinţele pe plan extern . Referendumul pentru sporirea puterilor preşedintelui Recept Erdogan provoacă tensiuni cu mai multe state europene, diviziuni pe plan intern şi chiar îngheţarea ajutoarelor europene în domenii în care nu s-au înregistrat progrese în procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.

Criza diplomatică dintre Turcia şi Olanda escaladează după ce un ministru turc a fost expulzat din Olanda. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a calificat Olanda drept “fascistă” şi „nazistă”, iar premierul turc Binali Yıldırım a avertizat că Ankara va da cel mai dur răspuns posibil Amsterdamului pentru gestul său. 

Luni, ministerul Afacerilor Externe turc l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de acţiunile Poliţiei din Rotterdam faţă de protestatarii turci, au declarat pentru Reuters surse din cadrul ministerului, în condiţiile în care autorităţile de la Haga îşi avertizează cetăţenii aflaţi în Turcia să dea dovadă de prudenţă.

Într-o notă diplomatică, MAE turc descrie intervenţia Poliţiei drept "disproporţionată" şi cere demersuri legale contra "abaterilor" comise de poliţişti. 

"Comunitatea turcă şi cetăţenii noştri au fost supuşi unor rele tratamente, în care metode inumane şi umilitoare au fost folosite, într-o intervenţie disproporţionată, contra unor oameni care îşi exercitau dreptul la adunare paşnică", se arată în documentul remis oficialului olandez. 

Potrivit surselor ministeriale citate de Reuters, MAE turc a cerut părţii olandeze scuze adresate în scris pentru felul în care au fost trataţi diplomaţii turci şi ministrul turc al familiei. 

Este a treia notificare adresată de sâmbătă până în prezent însărcinatului cu afaceri al ambasadei. Ambasadorul este în vacanţă, iar Ankara a anunţat că ar prefera ca acesta să nu se întoarcă prea curând. 

Olanda nu-şi cere scuze

Premierul olandez Mark Rutte a exclus duminică posibilitatea de a-şi cere scuze din partea Guvernului turc pentru tensiuni, dar şi-a exprimat speranţa că va exista o detensioare a situaţiei, relatează AFP.

Totodată, Erdogan a criticat statele din Uniunea Europeană pentru că nu au admonestat atitudinea Olandei. În plus, preşedintele Turciei face apel la sancţiuni internaţionale împotriva guvernului olandez. Pe fondul unor crize diplomatice între Ankara, pe de o parte, şi Amsterdam, Berlin sau Viena, pe de altă parte, premierul danez Lars Rasmussen a propus amânarea unei vizite programate a omologului său turc. Iar aceste tensiuni cu mai multe capitala europene, plus faptul că după puciul eşuat din luna iulie 2016 autorităţile de la Ankara au fost acuzate de încălcari ale drepturilor omului şi ale statului de drept nu au rămas fără urmări.  

Executivul de la Ankara mizează mult pe mitingurile prevăzute în ţări vest-europene pentru a convinge diaspora turcă din Europa să voteze în favoarea referendumului. În Germania trăieşte cea mai importantă comunitate turcă din lume în afara graniţelor Turciei. 

UE taie din bani

Comisarul European pentru politica de vecinătate şi de extindere, Johannes Hahn, a declarat că au fost îngheţate ajutoarele europene în domenii în care nu s-au înregistrat progrese în procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, notează Cumhurriyet. În intervalul 2014 – 2020, Turcia urma să primească ajutoare în valoare de 4,45 miliarde de euro, însă până acum au fost plătite puţin peste 167 de milioane de euro.

Făcând referire la cele mai recente evoluţii din Turcia, Johannes Hahn a deplâns faptul că „în acest moment, Turcia nu se îndreaptă spre Europa, dimpotrivă se îndepărtează de ea” şi a calificat drept „artificiale” dezbaterile privind îngheţarea negocierilor de aderare a Turciei la UE.

Uniunea Europeană a cerut, luni, Turciei „să se abţină de la orice declaraţie excesivă“ în criza diplomatică declanşată din refuzul Olandei de a permite miniştrilor turci să participe la întâlnirile pro-Erdogan.

UE cere Turciei să „se abţină de la orice declaraţii excesive şi acţiunile care ar putea accentua şi mai mult situaţia", se arată într-o declaraţie din partea şefului diplomaţiei europene, Federica Mogherini, co-semnată de comisarul Johannes Hahn, responsabil de politica de vecinătate a UE.

UE va evalua proiectul de modificare a Constituţiei turce, ţinând cont de statutul de candidat al Uniune al ţării

Uniunea Europeană va evalua proiectul de modificare a Constituţiei turce care va fi supus la referendum pe 16 aprilie, ţinând cont de statutul de candidat al ţării la UE, a anunţat luni Comisia Europeană citată de Reuters.

 După ce a supravieţuit tentativei de puci din iulie, Cabinetul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan spune că referendumul este necesar pentru stabilizarea ţării, deşi politicienii europeni au criticat această abordare.

„Amendamentele propuse, dacă vor fi aprobate la referendumul din 16 aprilie, şi în special implementarea lor practică, vor fi abordate ţinând cont de obligaţiile Turciei ca ţară candidate la UE şi ca membră a Consiliului Europei”, se arată într-un comunicat al Executivului european.

Dacă va fi aprobată, reforma propusă îi va permite preşedintelui să emită decrete, să instituie starea de urgenţă, să numească miniştri şi oficiali de stat de rang înalt şi să dizolve legislativul - atribuţii despre care principalele două partide de opoziţie afirmă că vor distruge echilibrul puterii în favoarea lui Erdogan.

De asemenea, Erdogan ar putea să rămână la putere până în 2029.

Susţinătorii preşedintelui turc cred că aceste reforme vor garanta stabilitatea naţiunii într-o regiune cuprinsă de haos, în vreme ce oponenţii cred că un posibil succes al referendumului va deschide calea spre un regim chiar mai autoritar.

 Până şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat luni un apel la detensionarea relaţiilor diplomatice dintre Turcia, pe de o parte, şi Germania şi Olanda, pe de altă parte, după ce în ultimele zile a apărut o criză între Ankara şi mai multe capitale europene în legătură cu activităţi electorale turce în Europa Occidentală, transmite DPA. 

 „Dezbaterea solidă este esenţa democraţiei — dar la fel este şi respectul reciproc. De aceea, încurajez toţi aliaţii să manifeste respect reciproc, să dea dovadă de calm şi să aibă o abordare moderată pentru a contribui la detensionarea situaţiei“, a spus Stoltenberg.

El a lansat un apel la dialog şi le-a cerut ţărilor în cauză să se concentreze pe ceea ce le uneşte în calitate de membre ale NATO. 

Opoziţia turcă cere turcilor să voteze „NU“

Liderul opoziţiei turce Kemal Kiliçdaroglu se declară convins că turcii vor respinge extinderea puterilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi avertizează că o victorie a taberei ”da” în referendumul de pe 16 aprilie va aboli democraţia din ţară, relatează AFP.

”Rezultatul va fi «nu», pentru că au apărut întrebări inclusiv în electoratul AKP”, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (islamo-conservator, la putere), a declarat într-un interviu pentru AFP Kiliçdaroglu, preşedintele Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat).

Turcii sunt chemaţi să se pronunţe pe 16 aprilie asupra unei reforme constituţională care să instaureze un sistem prezidenţial ce suprimă postul de premier şi îl autorizează pe preşedinte să numească miniştrii şi să intervină în mod direct în domeniul judiciar.

Potrivit liderilor turci, revizuirea constituţională, care i-ar putea permite lui Erdogan să rămână la putere până în 2029, este necesară cu scopul de a dota Turcia cu un Executiv puternic, capabil să înfrunte provocări economice şi securitare. Însă opoziţia estimează că ea va acorda prea multă putere preşedintelui, deja acuzat de o derivă autoritaristă.

”Echilibrul între judiciar, Executiv şi Legislativ se va pierde în întregime”, declară Kiliçdaroglu, care conduce CHP din 2010. ”Cele trei puteri vor fi reunite în mâna preşedintelui”.

”O persoană cu atât de multă putere şi influenţă va pune în pericol viitorul Turciei”, avertizează el, subliniind că ”această putere nu i-a fost acordată nici măcar lui Mustafa Kemal Atatürk”, fondatorul Turciei moderne.

CHP este partidul creat de Atatürk şi care se prezintă  apărătorul valorilor republicii laice şi moderne fondate în 1923.

Potrivit lui Kemal Kiliçdaroglu, născut în 1948, într-o familie modestă din estul Anatoliei, acest proiect ameninţă democraţia turcă.

”Dacă justiţia nu este independentă, dacă organele Legislativ şi Executiv pot fi puse sub control, asta înseamnă că nu va mai exista democraţie”, subliniază el, privind ferm prin ochelarii săi rotunzi.

Opoziţia turcă critică organizarea referendumului în timpul stării de urgenţă

Opoziţia critică de asemenea organizarea referendumului în timpul stării de urgenţă, instaurată după tentativa de lovitură de stat de la 15 iulie, de când 43.000 de persoane au fost arestate, iar peste 100.000 au fost destituite sau suspendate inclusiv în universităţi, magistratură, presă.

Aproximativ zece membri ai celui de-al doilea cel mai important partid de opoziţie (HDP, prokurd), inclusiv cei doi copreşedinţi ai acestuia, se află de asemenea în detenţie, acuzaţi de susţinerea sau apartenenţa la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), clasat drept organizaţie teroristă de Turcia, Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).

Ankara justifică aceste epurări prin lupta împotriva terorismului, însă voci critice denunţă o reprimare vizând opoziţia.

”Dacă Guvernul vrea un referendum democratic, un referendum asupra căruia lumea să nu aibă îndoieli, acest referendum nu ar trebui să se desfăşoare în timpul stării de urgenţă”, declară Kemal Kiliçdaroglu.

Spaţiul acordat opoziţiei în campania în vederea referendumului este limitat. Preşedintele şi premierul său îşi multiplică mitingurile în apărarea taberei ”da”, prin discursuri care sunt transmise în mod sistematic în direct la televiziune.

Retorica aleasă de tabăra ”da” se bazează, în parte, pe diabolizarea opozanţilor textului, care ar face jocul ”teroriştilor” şi ”puciştilor”.

În campania sa, CHP a ales un afiş în care apare un copil ce stă lângă un soare colorat, însoţit de mesajul ”Pentru viitorul meu, nu”. Kiliçdaroglu spune că partidul vizează în special femeile, prin acţiuni din uşă în uşă, într-o încercare de a convinge cât mai mulţi cetăţeni.

”Noi vrem să le lăsăm copiilor noştri o Turcie cu o democraţie dezvoltată (...), un sistem judiciar independent şi o presă liberă să scrie şi deseneze”, declară acest economist, care prezintă astfel axa campaniei partidului său.

Rezultatul referendumului se anunţă strâns. Presa proguvernamentală publică cu regularitate sondaje care acreditează tabăra ”da” pe primul loc, în timp ce sondajele publicate de presa de opoziţie preconizează o victorie a taberei ”nu”.

În opinia lui Kiliçdaroglu, "dacă structura democratică a Turciei se prăbuşeşte”, acest lucru ameninţă nu doar Turcia şi partenerii săi direcţi, ci ”toate ţările democratice”.