Proteste în Belarus. Lidera opoziţiei, Svetlana Tihonovskaia, face demersuri pentru ca forţele de securitate să fie declarate „entităţi teroriste”

Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihonovskaia, aflată în exil în Lituania, a anunţat că a început o serie de demersuri pentru ca forţelor de securitate din Republica Belarus să fie recunoscute drept entităţi teroriste.

Potrivit unui mesaj postat pe contul de Telegram al opozantei, este vorba despre trupele speciale OMON şi Direcţia principală pentru combaterea criminalităţii organizate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de la Minsk. Anunţul în acest sens a fost făcut de Tihanovskaia în timpul unei întâlniri cu ministrul afacerilor externe al Olandei, Stef Blok. 

„Din moment ce Direcţia principală pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne din Belarus şi OMON s-au transformat în bande criminale, începem procedura de recunoaştere a acestor organizaţii drept extremiste sau teroriste” – a remarcat Svetlana Tihanovskaia. Opozanta şi-a exprimat convingerea că toţi angajaţii acestor structuri care demisionează din funcţii înainte de finalizarea anchetei vor fi recunoscuţi drept complici şi vor fi supuşi doar unor sancţiuni şi amenzi. „Doar acei oficiali de securitate care vor trece de partea poporului vor putea conta pe amnistie” – a subliniat liderul opoziţiei belaruse.

Mişcarea de protest împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, rezistă de peste 100 de zile în pofida intervenţiilor brutale ale poliţiei, condamnate de Uniunea Europeană drept un abuz de autoritate.

După alegeri în Belarus au avut loc proteste în masă în fiecare weekend. Potrivit organizaţiei belaruse pentru apărarea drepturilor omului Viasna, cel puţin 1.200 de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiei de duminică a opoziţiei, dispersată aproape imediat de poliţie, care a făcut uz de grenade asurzitoare şi de gaze lacrimogene.

"Vreme de 100 de zile am avut sentimentul că suntem poporul şi liderii ţării noastre", a declarat lidera opoziţiei Svetlana Tihanovskaia într-un comunicat. "Ştiu în mod sigur că după aceste evenimente, poporul belarus nu va mai crede niciodată în Lukaşenko. Chiar dacă el se poate menţine la putere pentru alte câteva luni, va trăi într-o ţară în care toţi îl urăsc", a spus Tihanovskaia.

Svetlana Tihanovskaia s-a clasat pe locul doi în alegerile din august, potrivit rezultatelor oficiale contestate. Ea s-a refugiat în ţara vecină Lituania, membră a UE, la câteva zile după vot, în urma presiunilor din partea autorităţilor.

Susţinătorii Svetlandei Tihanovskaia consideră că ea este adevărata câştigătoare a alegerilor.

Şapte ţări europene care nu sunt membre UE s-au aliniat sancţiunilor impuse de blocul comunitar Belarusului 

Şapte ţări europene care nu sunt membre ale UE s-au aliniat sancţiunilor impuse de blocul comunitar asupra Belarusului ca răspuns la represiunea brutală a protestelor pro-democraţie declanşate după alegerile prezidenţiale disputate din luna august. Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat ieri că cele şapte ţări includ candidaţi la UE, precum Macedonia de Nord, Muntenegru şi Albania, dar şi ţări ca Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Ucraina. 

Ca reacţie la falsificarea alegerilor prezidenţiale din Belarus şi la brutalitatea cu care intervine poliţia împotriva protestatarilor, Comisia Europeană a recomandat ţărilor UE să-şi reducă relaţiile de cooperare cu regimul de la Minsk, mai ales cele comerciale şi în domeniul securităţii dar să menţină sau chiar să întărească acele programe care sprijină societatea civilă şi protejarea a mediului înconjurător. Recomandarea, văzută de corespondentul la Bruxelles al Europei Libere, a fost trimisă guvernelor celor 27 de state membre şi este de aşteptat să fie aprobată la reuniunea miniştrilor europeni de externe din 7 decembrie.

Uniunea Europeană nu recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale din Belarus, din 9 august, câştigate de Aleksandr Lukaşenko potrivit rezultatelor oficiale, cu peste 80% din voturi. Anunţul victoriei lui Lukaşenkoa provocat un val de proteste, care continuă şi astăzi, la care se cere demisia preşedintelui şi organizarea de noi alegeri corecte, la fel ca eliberarea tuturor deţinuţilor politici.

La fel ca UE, nici Statele Unite nu recunosc rezultatul votului din august.

Ca reacţie la falsificarea alegerilor, UE, Statele Unite şi alte state au impus sancţiuni împotriva regimului de la Minsk, iar joi, miniştrii de externe europeni au decis extinderea acestora la o serie de întreprinderi şi instituţii din Belarus.

Între timp, la Minsk, patru reporteri ai redacţiei belaruse a Europei Libere au fost condamnaţi la peste 10 zile de închisoare pentru participarea la „proteste neautorizate”deşi toţi s-au declarat nevinovaţi, prezicând că nu au făcut decât să relateze despre evenimente.

Alexandr Lukaşenka, declarat învingător într-un scrutin considerat de observatorii internaţionali drept fraudat şi nerecunoscut de comunitatea occidentală, s-a confruntat cu proteste aproape zilnice în care zeci de mii de oameni cer demisia sa. 

Mai mulţi protestatari au fost ucişi, mii de oameni au fost arestaţi şi există rapoarte credibile de tortură în timpul represiunilor în creştere. Majoritatea liderilor opoziţiei au fost arestaţi sau obligaţi să fugă din Belarus în timp ce zeci de reporteri au fost închişi, inclusiv colegi ai serviciului belarus al Europei Libere. UE a impus sancţiuni împotriva lui Lukaşenka şi a peste 50 de înalţi oficiali în legătură cu rolul lor în represiunea protestelor şi în trucarea alegerilor. Miniştrii de externe ai UE au fost de acord joi să extindă sancţiunile blocului pentru a include „instituţii, antreprenori şi firme”.