Propunerea Parisului pentru sporirea măsurilor antiteroriste: reintroducerea controlului pe aeroporturile din Spaţiul Schengen
0
Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a propus în cadrul ultimei întâlniri cu omologii săi din Uniunea Europeană, introducerea controalelor sistematice al tuturor cetăţenilor europeni din statele membre pe aeroporturile din spaţiul Schengen. Măsura ar viza întărirea politicilor antiteroriste la nivel European.
Prin reintroducerea acestor controale , Franţa speră să pună capăt recrutărilor pentru organizaţiile jihadiste. „Avem nevoie de aceste controale sistematice şi coordonate pentru că reprezintă condiţia esenţială pentru ca Europa să fie eficientă în faţa riscului pe care îl reprezintă terorismul, a spus ministru francez de interne, Bernard Cazeneuve, citat de „Le Monde“.
”Un număr important de concentăţeni se angajează în teatrele de operaţiuni teroriste din Irak şi Siria” a subliniat Cazeneauve, numărul acestora este între 3.000 şi 5.000 de cetăţeni europeni, care au fost până acum recrutaţi. Cu toate acestea nu a fost întrunită unanimitatea asupra acestei propuneri între cele 26 de state din spaţiul Schengen - 22 fac parte din Uniunea Europeană, la care se adaugă Elveţia, Norvegia, Islanda şi Lichtenstein - pentru că în statele respective controlul sistematic la frontieră este interzis.
Confruntat cu rezervele omologilor săi, Bernard Cazeneuve, a rămas ferm pe poziţie şi a declarat că deciziile trebuie luate rapid, pentru că este vorba de o urgenţă. Franţa este în continuare în alertă maximă după atentatele teroriste asupra redacţiei de la publicaţia harlie Hebdo, planul Vigipirate este în continuare în vigoare, iar preşedintele Hollande a decis să menţină 10 mii de militari active în Hexagon la care se alătură alte 7 mii, care supraveghează instituţii religioase, considerate cu grad ridicat risc.
Poliţia spaniolă a arestat opt presupuşi militanţi islamişti
Poliţia spaniolă a arestat vineri dimineaţă opt presupuşi militanţi islamişti care plănuiau atacuri în Spania şi recrutau luptători pentru a fi trimişi să lupte în Siria şi Irak alături de jihadişti, a anunţat Ministerul de Interne de la Madrid, relatează Reuters.
În prezent sunt efectuate cercetări în patru zone: Barcelona, Girona (nord-est), Ciudad Real şi Avila (centru).Guvernul spaniol a lansat o amplă campanie de neutralizare a activităţilor militanţilor islamişti după acţiunile teroriste din 7 — 9 ianuarie de la Paris, unde un atac la sediul publicaţiei satirice Charlie Hebdo şi o luare de ostatici la un magazin evreiesc s-au soldat cu 20 de morţi, inclusiv autorii — fraţii Said şi Cherif Kouachi şi Amedy Coulibaly.
Luând în calcul acţiunea de vineri dimineaţă, poliţia spaniolă a arestat de la începutul anului 21 de persoane având legătură cu activităţi islamiste, aproape jumătate din numărul înregistrat anul trecut.
În urmă cu trei zile, Spania a anunţat arestarea a doi presupuşi jihadişti în enclava Ceuta, din nordul Marocului, suspecţii aparţinând unei celule ''pregătite să lovească'' pe teritoriul spaniol. Poliţia a desfăşurat la primele ore ale dimineţii zilei de marţi o operaţiune soldată cu arestarea în Ceuta a doi presupuşi jihadişti, care făceau parte dintr-o celulă deplin pregătită să lovească pe teritoriul naţional, conform unui comunicat al Ministerului de Interne spaniol.
În ultimele luni, Spania a dezmembrat mai multe reţele de recrutare pentru gruparea Statul Islamic, în special în enclavele spaniole Melilla şi Ceuta, singurele frontiere terestre dintre Europa şi Africa.
Conform autorităţilor de la Madrid, aproximativ 100 de spanioli s-ar fi alăturat miliţiilor jihadiste din Irak şi Siria, cifră relativ scăzută în raport cu miile de francezi, britanici şi germani ajunşi în cele două ţări din Orientul Mijlociu unde gruparea Statul Islamic controlează zone întinse.
Atena ameninţă UE cu deschiderea porţilor
Pe de altă parte, Atena ameninţă că va lăsa să intre imigranţii clandestini, scrie publicaţia De Volkskrant, potrivit căruia guvernul de stânga al primului ministru Aexis Tsipras a început modificarea politicii migratorii a Greciei: este prevăzută mai ales crearea unei “găuri” simbolice în gardul înalt de 4 metri care separă Grecia de Turcia. Acesta a fost construit în 2012 cu fonduri europene, cu scopul de a împiedica imigranţii ilegali să traverseze frontiera. Atena doreşte şi închiderea centrelor de retenţie.
Guvernul a luat deja primele măsuri, scrie cotidinul Trouw: zilnic, aproximativ 30 de persoane care au cerut azil, mai ales refugiaţi din Asia şi Orientul Mijlociu, sunt eliberate din aceste centre.
Europa este foarte îngrijorată, adaugă ziarul, căci “majoritatea refugiaţilor nu doreşte să rămână într-o Grecie sărăcită, unde este dificil să-ţi refaci viaţa. De îndată ce se prezintă o oportunitate, refugiaţii se mută în statele mai bogate ale UE”.
Potrivit cotidianului De Volkskrant, guvernul grec utilizează problema imigranţilor pentru a pune presiune pe Bruxelles. Atena doreşte mai mult ajutor din partea Europei, pentru a primi dar şi a repartiza imigranţii pe tot continentul. “Deoarece europenii nu dau dovadă de înţelegere, noi suntem deci îndreptăţiţi să încălcăm acordurile Schengen şi să dăm acte celor 300 000 de imigranţi pe care-i avem, care vor putea astfel să meargă peste tot în Europa”, a avertizat deja ministrul supleant al ordinii publice şi protecţiei publice, Yanis Panousis.
Se încarcă comentariile...
