Prezidenţialele din Franţa: Companiile franceze se pregătesc pentru ce este mai rău

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Companiile franceze se pregătesc pentru ce este mai rău, pe fondul perspectivei în creştere ca Marine Le Pen sau Jean-Luc Melenchon să câştige alegerile prezidenţiale cu programe care includ creşterea barierelor comerciale şi posibila ieşire din zona euro, relatează Bloomberg.

Directorul general al unei companii industriale cu sediul la Paris a declarat că ar putea analiza transferarea sediului central la Londra, dacă va câştiga Melenchon.

Şeful unei alte companii, una dintre cele mai mari din cadrul indicelui CAC40, a spus că directorii pregătesc un plan B, pentru eventualitatea unei victorii a lui Le Pen, dar nu a dat detalii.

Compania de brokeraj auto Aramis Auto din Paris s-a asigurat că va rezista unei retrageri a băncilor.

”Ne-am asigurat linii de credit cu băncile acum câteva săptămâni, pentru a putea continua finanţarea afacerilor”, a declarat Guillaume Paoli, directorul general al Aramis, care vinde aproximativ 32.000 de maşini pe an în Franţa

Sondajele au devenit mai strânse înainte de primul tur de scrutin care va avea loc duminică, făcând mai plauzibil scenariul în care în turul al doilea, din 7 mai, să se confrunte liderul Frontului Naţional, de extrem- dreapta, şi Melenchon, sprijinit de comunişti.

O victorie a unuia dintre aceştia ar putea provoca scăderea euro şi a obligaţiunilor guvernamentale franceze, afectând băncile şi companiile de asigurări care deţin în mare măsură titluri de stat.

În timp ce companiile franceze mari, cu operaţiuni internaţionale, ar beneficia iniţial de moneda mai slabă, perspectiva protecţionismului sau a unor taxe mai mari ar putea exercita presiuni asupra afacerilor şi cotaţiilor acţiunilor.

În general, companiile nu fac publice pregătirile pentru a evita să nemulţumească clienţii şi oficialii guvernamentali, dar multe caută soluţii pentru îmbunătăţirea poziţiilor financiare prin emiterea de obligaţiuni pe termen lung sau prin creşterea protecţiei faţă de fluctuaţiile valutare, potrivit unei persoane apropiate situaţiei.

”Filozofia economică a celor doi candidaţi este foarte similară. Sunt anti-afaceri. Nu îndrăznim să ne gândim la un duel între Marine Le Pen şi Jean-Luc Melenchon în turul al doilea pentru că ar fi o catastrofă economică”, a spus Jean-Francois Buet, preşedintele FNAIM, un grup industrial al brokerilor de proprietăţi rezidenţiale.

Campania prezidenţială s-a transformat într-o cursă în patru, Le Pen şi independentul de centru Emmanuel Macron fiind uşor înaintea republicanului Francois Fillon şi a lui Melenchon, potrivit unui sondaj Bloomberg referitor la intenţiile de vot.

Sondajele arată că oricare dintre candidaţii favorabili mediului de afaceri, Macron sau Fillon, ar învinge-o pe Le Pen în turul al doilea, dar avertizează să până la 40% dintre alegători sunt indecişi.

Le Pen propune retragerea Franţei din zona euro şi ridicarea de bariere comerciale.

Melenchon vrea renegocierea tratatelor europene pentru a da Franţei un control economic mai mare, iar rămânerea în zona euro ar fi condiţionată. El ar face concedierile mai dificile, ar limita retribuţiile exagerate ale directorilor de companii şi ar retrage Franţa din acordurile de liber schimb. Melenchon mai propune creşterea salariului minim şi renaţionalizarea companiilor de utilităţi.

Prima de risc cerută de investitori pentru obligaţiunile franceze faţă de cele germane a crescut în acest an, pieţele luând în considerare creşterea lui Melenchon în sondaje şi puterea persistenţă a lui Le Pen.

Euro s-a depreciat cu  circa 5,6% faţă de dolar în ultimul an.

”Vom începe o rezistenţă totală, un tur al doilea Le Pen-Melenchon nu poate avea loc”, a declarat săptămâna trecută Pierre Gattaz, directorul Medef, cea mai mare organizaţie de lobby pentru afaceri din Londra.

Programul lui Le Pen ar creşte cheltuielile publice cu 102 miliarde de euro (109 miliarde dolari) pe an. Măsurile lui Melenchon ar spori cheltuielile statului cu peste 200 de miliarde de euro, comparativ cu sub 20 de miliarde de euro în cazul lui Macron sau al lui Fillon, potrivit estimărilor realizate de institutul de cercetări Institut Montaigne.

În timp ce cele mai mari companii franceze generează mare parte din câştiguri în alte ţări, economia se bazează pe micile afaceri care au opţiuni mai puţine sau niciuna pentru a se adapta sau a-şi transfera operaţiunile în străinătate.

Franţa are aproape 4 milioane de companii, dintre care 99% au sub 250 de angajaţi, potrivit datelor statistice din 2013.

În ultimă instanţă, doar un număr mic de antreprenori sau companii franceze se vor transfera în străinătate.

După ce socialistul Francois Mitterrand a devenit preşedinte acum 40 de ani, estimările unui val de plecări au fost eronate. Între cei care au plecat s-a aflat şi Bernard Arnault, în prezent cel mai bogat om din Franţa. În 1981, Arnault a plecat în SUA pentru a lucra în dezvoltarea de proprietăţi, dar a revenit în Franţa în 1984 pentru a-şi construi imperiul bunurilor de lux.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite