Potenţiala islamizare a Balcanilor provoacă îngrijorări serioase la Viena

Moscheea Ferhadija din Banja Luka (Bosnia) a fost redeschisă în 2016, după ce a fost renovată inclusiv cu ajutorul financiar al guvernului turc Foto: EPA

Ministrul austriac al Apărării, Hans-Peter Doskozil, a lansat un avertisment legat de influenţa în creştere pe care o are islamul în Europa de Sud-Est. Într-un interviu acordat cotidianului german „Die Welt“, Doskozil a afirmat că Turcia şi Arabia Saudită îşi răspândesc valorile islamice în ţările din Balcani, în timp ce influenţa Uniunii Europene în zonă este din ce în ce mai mică.

„Putem vedea în Balcani o islamizare lentă“, a afirmat social-democratul care deţine portofoliul Apărării în Guvernul austriac, declarându-se foarte îngrijorat de această situaţie. „Influenţa Uniunii Europene în Balcani păleşte. În schimb, influenţa Turciei şi Arabiei Saudite este în creştere“, a continuat el.

Potrivit lui Hans-Peter Doskozil, Ankara continuă să-şi răspândească influenţa în Kosovo, Albania şi Serbia. 

„Din cauza acestei situaţii, ar fi inacceptabil din punctul meu de vedere ca Turcia, ca parte a NATO, să desfăşoare în perioada următoare mai multe trupe în Balcani“, a declarat el în interviul publicat de „Die Welt“ marţi. 

Ministrul austriac al Apărării consideră că un astfel de dezechilibru nu este în interesul europenilor.  

„Germania şi alte state nu trebuie să-şi diminueze angajamentul în Balcani“, a continuat el, explicând că „echilibrul puterilor şi stabilizarea democraţiei în regiune nu trebuie să aibă de suferit“.

Probleme legate de Parteneriatul pentru Pace

Austria, care nu face parte din alianţa de apărare, este prezentă în Balcani cu circa 700 de soldaţi în cadrul Parteneriatului pentru Pace aflat sub umbrela NATO. Dar cum, din cauza criticilor aduse de Viena guvernului turc, Ankara blochează o altă participare a Austriei la acest program de parteneriat, pe termen lung, numărul militarilor ar putea scădea. „Die Welt“ scrie că există indicii potrivit cărora Turcia ar putea încerca să umple acest gol.

Cotidianul german aminteşte că, de ani de zile, Balcanii au fost o zonă de influenţă a Uniunii Europene. Iar atunci când europenii au întâmpinat dificultăţi, au intervenit, de obicei, americanii. Numai că acest sistem se clatină din ce în ce mai tare, astfel că noi actori profită de situaţie.

De pildă, Turcia încearcă să câştige simpatizanţi prin renovarea unor moschei parţial distruse în război ce se află în oraşe precum Banja Luka şi Sarajevo (Bosnia), Prizren şi Pristina (Kosovo) sau prin intermediul unor mari investitori în zone sărace din Bosnia şi sudul Serbiei.

În Kosovo, întreprinderile turceşti sunt bine reprezentate în sectorul alimentar, al infrastructurii rutiere şi în cel energetic, notează „Die Welt“, adăugând că influenţa Turciei se extinde şi în Albania.

Europenii dau banii, turcii şi ruşii culeg roadele

Cu toate că Uniunea Europeană le-a promis statelor din Balcanii de Vest încă din 2003 că vor deveni într-o zi membre ale blocului comunitar, multe dintre ele sunt dezamăgite, întrucât procedurile sunt anevoioase. Nici faptul că Bruxelles-ul le aminteşte în mod constant de necesitatea de a lupta împotriva corupţiei şi de a implementa reforme nu le pică prea bine.

Însă Uniunea Europeană este cea care pompează, de ani, miliarde de euro în regiune. În Serbia, de pildă, Uniunea acordă asistenţă financiară de circa 1,5 miliarde de euro până în 2020 pentru a sprijini reformele şi diverse proiecte economice, fiind astfel cel mai mare finanţator. 

Populaţia pare să ştie însă prea puţin despre implicarea Bruxelles-ului, iar Rusia şi Turcia sunt percepute drept statele care sprijină cel mai mult ţara. 

Asta pentru că şi Rusia face eforturi pentru a-şi extinde influenţa în zonă. „Balcanii nu mai aparţin Bruxelles-ului“, a scris în martie agenţia rusă de presă Sputnik, remarcă „Die Welt“, amintind că Moscova le-a livrat sârbilor şase aparate de zbor de tip MiG-29. În acest timp, oligarhii ruşi deţin multe proprietăţi pe Coasta Adriatică şi în Muntenegru, iar rafinarii ale sârbilor bosniaci au fost preluate de companii ruse.

Austriecii, fermi pe poziţie

În acest timp, în Austria, cei mai mulţi susţin ideea ministrului de Externe de la Viena, Sebastian Kurz, de a închide grădiniţele exclusiv musulmane şi a traseului de migraţie prin Marea Mediterană spre Europa.

Potrivit unui sondaj de opinie Marketagent, realizat la comanda Partidului Popular Austriac, 80,2% din cei intervievaţi şi-au exprimat susţinerea pentru închiderea grădiniţelor exclusiv pentru copiii musulmani, iar 19,8% nu vor să schimbe nimic.

Totodată, 78% din respondenţi s-au pronunţat în favoarea limitării afluxului de refugiaţi prin Marea Mediterană spre continentul european, doar 22% considerând o astfel de măsură exagerată.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 500 de persoane cu vârste între 16 şi 69 de ani, precizează „Kronen Zeitung“.