O nouă victorie pentru Ðjukanović

Biografii zic că prima lui slujbă plătită a fost cea de prim-ministru. Asta se-ntâmpla în 1991, când exista încă Iugoslavia, iar partidul care-l susţinea se numea Liga comuniştilor din Muntenegru. După mai bine de 25 de ani, Milo Ðjukanović e tot la putere.

El a ocupat poziţii însemnate şi-n efemera uniune Serbia-Muntenegru, şi-n statul născut după referendumul din 2006, când muntenegrenii au devenit independenţi. A fost deja de patru ori premier şi o dată preşedinte. Duminica trecută, a câştigat iarăşi alegerile legislative, ca lider al Partidului Democratic al Socialiştilor (PDS), care a adunat peste 40% dintre voturile exprimate.

Pe locul al doilea s-a situat – cu o cincime din mandate – alianţa intitulată Frontul Democratic şi alcătuită din câteva formaţiuni pro-NATO, dar şi din altele pro-ruse, una dintre acestea numindu-se „Rezistenţă la lipsa de speranţă”. Disputa privind NATO a fost esenţială în campania din acest an. Milo Ðjukanović a pledat pentru intrarea ţării sale în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Acum câteva luni, Muntenegru a primit, de altfel, invitaţia de a deveni membru. Opoziţia a mobilizat cetăţenii împotriva aderării, folosindu-se de faptul că doar 40 la sută dintre muntenegreni vor în NATO. E adevărat că memoria bombardamentelor împotriva fostei Iugoslavii este încă vie. Pe de altă parte, premierul Ðjukanović a acuzat opoziţia că a primit bani de la Moscova în campanie. El a reuşit să convingă alegătorii că, dacă nu votează cu PDS, ţara va ajunge „o colonie rusească”.

Pe locul al treilea s-a clasat coaliţia Ključ (Cheia), formată din trei partide parlamentare, avându-l în frunte pe Miodrag Lekić. Candidat-surpriză la prezidenţialele din 2013, Lekić a lucrat ca diplomat, în anii ’80 şi ’90, şi, de curând, ca profesor de ştiinţe politice în Italia. Visul lui e să spargă monopolul exercitat de foştii comunişti, conduşi de Ðjukanović. N-a reuşit. Va avea doar 9 dintre cele 81 de mandate ale legislativului de la Podgorica.

Frontul Democratic şi Ključ au contestat rezultatul alegerilor. cele două alianţe îl acuză pe candidatul PDS că a profitat de pe urma emoţiei create de arestarea, în ziua scrutinului, a 20 de sârbi, sub acuzaţia că ar fi plănuit împuşcarea prim-ministrului, imediat după anunţarea rezultatelor.

Partidul premierului în funcţie consideră contestarea neserioasă şi speră să formeze un nou executiv. Aliaţi potenţiali ar fi micul Partid Social-Democrat, ca şi de deputaţii a trei minorităţi naţionale, cea albaneză, cea croată şi cea bosniacă. Pe lângă ratificarea intrării în NATO, cel mai important obiectiv al unui asemenea guvern, afirmă Ðjukanović, ar fi încheierea negocierilor de aderare la UE. Din 2012 încoace, au fost deschise 24 de capitole, două fiind închise provizoriu. Muntenegru este singura ţară din Balcanii de Vest care e cât de cât avansată pe drumul integrării europene. Va fi încheiat acest parcurs până în 2019, când se termină mandatul actualei Comisii? Ðjukanović nu e atât de optimist. El zice că negocierile ar putea fi finalizate când îşi va termina al cincilea mandat de premier, adică în 2020. Nu e exclus, însă, ca perioada următoare să fie dominată de instabilitate, fiindcă partidele de opoziţie au anunţat că ar putea refuza mandatele parlamentare...