NATO: Sistemul antirachetă nu este antirus. Elementele antirachetă din România nu vizează Moscova
0Acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, afirmă un reprezentant al NATO, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi explicând că elementele militare din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, informează agenţia Sputnik citată de Mediafax.
„Ameninţarea balistică la adresa NATO este în creştere. Numeroase ţări deţin sau încearcă să dobândească tehnologie balistică. Acordul internaţional cu Iranul nu modifică situaţia. Sistemul antirachetă va proteja aliaţii europeni ai NATO de ameninţările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice există şi au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO", a declarat un oficial NATO, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia rusă Sputnik, citată de Mediafax.
„Scopul este contracararea tuturor ameninţărilor din afara zonei euroatlantice. Sistemul antirachetă nu este antirus. Geografia şi fizica nu permit sistemului NATO să doboare rachete antibalistice intercontinentale din bazele militare construite în Polonia şi România”, a explicat oficialul NATO.
Declaraţia oficialului NATO vine ca reacţie după afirmaţia de marţi a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a precizat într-o intervenţie publică faptul că aşteaptă ca Statele Unite să renunţe la construirea sistemului antirachetă în Europa, în contextul ajungerii la un acord final asupra programului nuclear iranian, potrivit „Le Monde”.
Liderul diplomaţiei de la Moscova a readus în atenţia publică o declaraţie a preşedintelui american Barack Obama, făcută în 2009, la Praga, potrivit căreia segmentul european antirachetă nu va mai fi necesar dacă va fi soluţionată problema privind programul nuclear iranian.
Negocierile la care au participat miniştrii de Externe din Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Iran s-au încheiat marţ dimineaţă, la Viena, cu un acord consdiderat istoric. Principalul punct al acestui prevederea care prin care Iranul trebuie să renunţe la ideea de a fabrica bomba atomică şi în schimb Occidentul să renunţe la sancţiunile impuse acestei ţări.
Ajungerea la acest acord a fost salutată de numeroase ţări occidentale, însă au existat şi state nemulţumite. Guvernul canadian a criticat, marţi, acordul privind dosarul nuclear iranian, apreciind că Iranul rămâne în continuare o ameninţare la adresa păcii, transmite AFP. De asemenea, Israelul vede acest moment, al ajungerii la o înţelegere cu Iranu, „o eroare istorică”.