Stoltenberg: NATO se pregăteşte pentru o lume fără tratat de dezarmare nucleară
0
NATO pregăteşte ”măsuri disuasive” cu scopul de a consolida apărarea teritoriului blocului militar occidental în faţa ameninţării unor noi rachete ruse cu capacitate nucleară, a anunţat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din statele membre, relatează AFP.
”Toţi aliaţii sunt îngrijoraţi de dispariţia tratatului cu privire la armamentul nuclear cu rază de acţiune intermdiară (INF) încheiat în 1987 de Moscova şi Washington şi care a devenit cheia de boltă a securităţii Europei”, a recunoscut Jens Stoltenberg în cursul unei conferinţe de presă.
Moscova continuă să dezvolte rachete capabile să transporte încărcătură nucleară, încălcând astfel tratatul bilateral cu SUA, şi şi-a echipat mai multe batalioane cu aceste rachete, a avertizat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit dpa.
SUA şi Alianţa Nord-Atlantică susţin că sistemul de rachete de croazieră SSC-8 încalcă Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat de Rusia şi SUA în 1987.
La începutul lunii februarie, Washingtonul a anunţat că se va retrage din INF, ceea ce a determinat Rusia să decidă suspendarea participării sale la acest tratat.
Stoltenberg i-a solicitat marţi Rusiei să nu irosească ”ultima şansă de a adopta calea responsabilă”, deşi a precizat că NATO trebuie să se pregătească pentru o lume fără tratatul INF.
Miniştrii apărării din statele aliate urmează să discute miercuri şi joi, la Bruxelles, despre măsurile care ar trebui adoptate pentru protejarea Europei de ameninţarea rachetelor ruse. ”Nu intenţionăm să desfăşurăm în Europa noi rachete nucleare cu baza la sol”, a explicat Jens Stoltenberg.
”Nu trebuie să replicăm exact ceea ce face Rusia, dar trebuie să fim siguri că avem (mijloace de) apărare şi descurajare eficiente”, a adăugat el.
Tratatul INF, semnat către finalul ”războiului rece”, a constituit baza arhitecturii de securitate a Europei în ultimele trei decenii.
Pe de altă parte, Jens Stoltenberg a acuzat Rusia că încearcă să ”abată atenţia” de la propriile încălcări, Moscova acuzând NATO că nu respectă INF.
Sistemul de apărare antirachetă din România şi Polonia este pur defensiv şi este dotat numai cu interceptori neînarmaţi, iar aici nu vor staţiona rachete ofensive, a mai spus Stoltenberg.
Ministerul rus al Apărării a cerut, săptămâna trecută, Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), a anunţat purtătorul de cuvânt al ministerului, generalul maior Igor Konaşenkov, citat de TASS.
„Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse propune părţii americane ca în perioada dinainte de expirarea Tratatului INF să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a Tratatului INF prin distrugerea lansatoarelor universale Mk-41 desfăşurate la sol, dezvoltate pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk, a rachetelor-ţintă, similare în privinţa caracteristicilor cu rachetele balistice cu raza medie şi scurtă de acţiune, distrugerea dronelor de atac care, după caracteristicile lor, cad sub incidenţa termenului de rachetă de croazieră terestra, conform INF”, a menţionat acelaşi purtător de cuvânt.
Acest subiect se află în centrul unei reuniuni a miniştrilor Apărării statelor mebre NATO, miercuri şi joi, la Bruxelles, iar apoi al Conferinţei Securităţii de la Munchen, vineri şi sâmbătă, a spus secretarul general.
”Marele absent” al reuniunii NATO va fi Jim Mattis, fostul şef al Pentagonului, dat afară de Donald Trump, au deplâns reprezentanţi ai unor state membre europene.
"Mattis era un aliat al NATO. Îl com asculta cu mută atenţie pe Patrick Shanahan, fără să ştim dacă el are vocaţia de a deveni noul secretar al Apărării şi nici dacă politica lui Mattis va fi continuată sau nu”, a declarat unul dintre ei.
Hotărârea Statelor Unite şi a Rusiei de părăsi Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) îi îngrijorează pe europeni, întrucât ”ei sunt primii expuşi”, afirma în decembrie şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian la o reuniune NATO.
”Retragerea Statelor Unite va avea loc în 60 de zile, în august, iar noi îndemnăm Rusia să profite de acest termen pentru a salva tratatul”, a pledat Jens Stoltenberg.
Acordul, încheiat în 1987 de către preşedinţii american Ronald Reagan şi sovietiv Mihai Gorbaciov, a eliminat din Europa o întreagă clasă de rachete terestre de croazieră şi balistice - americane şi sovietice - cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.
SUA şi NATO acuză Moscova că a încălcat Tratatul INF prin desfăşurarea noii sale rachete de croazieră, Novator 9M729.
Tratatul INF este considerat precursorul tuturor celorlalte tratate în domeniul controlului armamentului în Europa, inclusiv a Tratatului New START, a cărui prelungire urmează să fie discutată în 2021.
Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că Tratatul INF slăbeşte Rusia în faţa dezvoltării unor rachete de către China şi a sistemului american antirachetă poziţionat în România şi Polonia.
Însă ”faptul că alte ţări ca China, India, Pakistanul şi Iranul fabrică şi desfăşoară rachete balistice cu rază (de acţiune) intermediară nu face acceptabilă încălcarea Tratatului INF”, subliniază Jens Stoltenberg.
Se încarcă comentariile...
