Moldova şi Georgia aleg Bruxelles-ul, Ucraina virează spre Moscova

Moldovenii se pot bucura de un regim preferenţial al vizelor şi de o zonă de liber schimb comercial cu Uniunea Europeană.

Apropierea zilei de 1 Decembrie se pare că este de bun augur pentru români. La 95 de ani de la Marea Unire de la Alba - Iulia, un alt eveniment istoric marchează viaţa a peste două milioane şi jumătate de români moldoveni de pe malul stâng al Prutului. Republica Moldova a semnat astăzi la Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Apropierea zilei de 1 Decembrie se pare că este de bun augur pentru români. La 95 de ani de la Marea Unire de la Alba - Iulia, un alt eveniment istoric marchează viaţa a peste două milioane şi jumătate de români moldoveni de pe malul stâng al Prutului. Republica Moldova a semnat astăzi la Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Anterior semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Georgia şi UE au parafat acordul de gestionare a crizelor şi cel de colaborare în domeniul energetic, în timp ce Azerbaidjanul a semnat un acord de facilitare a regimului de vize cu UE.

Succesul Chişinăului a fost umbrit însă în bună măsură de refuzul Ucrainei, în pofida unor negocieri intense şi lungi, dar şi a unor concesii făcute de europeni, inclusiv spun unele voci renunţarea la condiţia Iulia Timoşenko (mai exact eliberarea fostului premier ucrainean), la care Angela Merkel ţinea cu dinţi. Liderii europeni au sperat până în ultima clipă la o schimbare de opţiune a Kievului, însă presiunea Moscovei a fost mult prea puternică. Replica preşedintelui ucrainean dată cancelarului german este elocventă: „Situaţia în ţară este foarte gravă, la adresa Kievului se aud ameninţări. Trei ani şi jumătate am fost lăsat unu la unu, în condiţii inegale, cu puternica Rusie.”

Socotit drept rusofil, Viktor Ianukovici lasă să se înţeleagă că pendulează între Europa şi Rusia, însă profita de prima, fără să se îndepărteze de cea de-a doua. Liderul de la Kiev nu a ezitat să vorbească de aderarea ţării sale în termeni artimetici, precizând că Ucraina are nevoie de cel puţin 160 de miliarde de euro, până în 2017, că să se ridice la standardele europene. Riposta UE nu a întârziat să apară şi fost destul de tăioasă.  Francois Hollande: “Nu este posibil să ceri bani pentru semnarea acordului, aşa cum face preşedintele Ucrainei. Kievul a avut şansa sa, însă un mariaj nu poate fi din interes.”

Revenind însă la ce ne interesează mai tare, parafarea acordului de către Republica Moldova reprezintă startul unui parteneriat pe termen lung cu UE, care peste câţiva ani se poate concretiza în integrarea efectivă a spaţiului de la est de Prut în blocul comunitar şi prin consecinţă lipirea de România sub umbrela UE.

Odată cu momentul Vilnius, moldovenii se pot bucura de un regim preferenţial al vizelor, precum şi de o zonă de liber schimb comercial. În traducere, reducerea tarifelor vamale, accesul nelimitat şi fără restricţii tarifare aplicate produselor moldoveneşti pe piaţa comunitară, dar şi transformarea Chişinăului într-o piaţă nouă pentru producătorii europeni. În plus, piaţa internă va fi supravegheată şi supusă controalelor de calitate, la standardele impuse de Bruxelles.

Fără îndoială se poate vorbi şi de un succes diplomatic al României, care s-a luptat să plaseze Republica Moldova pe parcursul european. De aici rezultă şi coada care au făcut-o unii lideri de la Bucureşti la uşa Chişinăului în încercarea de a capitaliza electoratul basarabean cu dublă cetăţenie româno-moldovenească.

Primul care şi-a anunţat prezenţa în Republica Moldova este Crin Antonescu, invitat în perioada 4-5 decembrie de omologul său Igor Corman. Însă de la şampania victoriei nu putea să lipsească... aţi ghicit, Traian Băsescu! Ieşit şifonat după summitul ECE - China, preşedintele încearcă să-şi retuşeze imaginea sărind câteva garduri şi ajungând peste Prut încă de vineri. Ar fi interesant să le explice moldovenilor ce a făcut concret pentru ei timp de nouă ani de mandat...