Miniştrii Apărării din NATO discută la Bruxelles despre batalioanele multinaţionale ce vor fi desfăşurate pe flancul estic al Alianţei. Reuniune importantă pentru securitatea României
0
La Bruxelles începe, astăzi, reuniunea de două zile a miniştrilor Apărării din cele 28 de ţări membre ale NATO. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat că vor fi discutate planurile de desfăşurare în estul Europei, începând cu 2017, a patru batalioane multinaţionale. Oficialii NATO au mai precizat că Alianţa îşi va consolida prezenţa şi în România şi Bulgaria.
„Alianta îşi întareşte prezenţa în partea estică a Europei. De la începutul anului 2017, NATO va avea patru batalioane multinaţionale desfăşurate în estul Alianţei. Asta reprezentă o descurajare credibilă. Batalioanele sunt desfăşurate nu pentru a provoca un conflict, ci pentru a-l preveni. Este dovada concretă că NATO poate şi va desfăşura mii de militari pentru a-şi susţine aliaţii. Este o demonstraţie clară a respectarii obligaţiilor noastre transaltantice, a declarat secretarul general al NATO, citat de europa liberă.”
La reuniunea care începe astazi, a spus şeful NATO, ţările care vor conduce aceste batalioane desfăşurate în Estul continentului european – adică Germania, Canada, Marea Britanie şi Statele Unite – vor stabili planurile acestor patru batalioane şi celelalte ţări aliate vor propune contribuţia lor la aceasta operaţiune.
Cele patru batalioane multinaţionale vor fi dislocate în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. În paralel, măsurile de securitate la Marea Neagră au ca principali parteneri România şi Bulgaria.
E vorba despre 4.000 de militari aliaţi, care vor ajunge pe flancul estic. Un batalion format din soldaţi britanici ar urma să fie staţionat în Estonia, în Letonia vor ajunge militari din Canada, iar Germania va trimite soldaţi în Lituania.
Consolidarea flancului estic va fi completată şi cu un batalion de soldaţi americani, staţionaţi în Polonia, ţară de unde ar urma să fie coordonate toate aceste trupe.
Franţa, Danemarca, Italia şi alţi aliaţi ar urma să se alăture celor patru grupuri de luptă conduse de Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi Canada şi care vor fi detaşate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Forţele vor include de la Infanterie blindată la drone, scrie Reuters.
Grupurile de luptă vor fi sprijinite de forţa de reacţie rapidă a NATO, ce are 40.000 de militari, şi, dacă va fi nevoie, de alte forţe ce vor fi trimise în ţările baltice şi în Polonia, prin rotaţie.
Strategia face parte dintr-o capacitate nouă de disuasiune, ce poate fi combinată cu apărarea antirachetă, cu patrule aeriene şi cu sisteme de apărare împotriva atacurilor informatice.
Rachete Patriot în coasta Rusiei?
Zilele trecute, generalul lituanian Vitalijus Vaiksnoras a anunţat că un sistem de rachete antiaeriene Patriot ar urma să fie montat în Lituania. Măsura urmează să fie implementată anul viitor, odată cu desfăşurarea batalionului multinaţional al NATO.
Generalul Vitalijus Vaiksnoras a subliniat că în prezent au loc discuţii despre posibilul transfer al acestor sisteme în Lituania şi încă nu s-a luat nicio decizie.
Sistemele americane Patriot sunt proiectate pentru apărarea împotriva avioanelor, dar şi a rachetelor balistice.
Potrivit generalului citat, primele trupe din cadrul batalionului care va avea baza în Lituania vor sosi în această ţară în luna martie, iar până în luna iulie batalionul va fi deplin operaţional.
Jens Stoltenberg a vorbit şi despre desfăşurarea de către Rusia în apele Mării Mediterane a portavionului Kuzneţov. „Rusia are dreptul să opereze vase şi grupuri de atac în apele internaţionale. Şi am mai văzut aceste desfăşurări şi înainte, şi în Marea Mediterană. Aşa că asta este ceva ce s-a mai întâmplat înainte şi noi monitorizăm situaţia într-un mod responsabil şi aşa cum am făcut întotdeauna.
Ceea ce este nou acum, este ca această desfăşurare de forţe ar putea să fie folosită pentru a întări capacitatea Rusiei de a lua parte în operaţiuni de luptă în Siria şi chiar de a lansa înca mai multe bombardamente asupra localităţii Alep. Şi acest lucru ridică importante semne de întrebare şi provoacă îngrijorări legate de dorinţa Rusiei de a contribui la găsirea unei soluţii politice în conflictul din Siria.”
NATO îşi va consolida prezenţa şi în România şi Bulgaria
Ambasadorul SUA la NATO, Douglas Lute, a declarat că Alianţa îşi va consolida prezenţa şi în România şi Bulgaria.
„În sud-est, românii vor primi o brigadă multinaţională, bulgarii vor participa la această brigadă cu caracter permanent; brigada va coordona eforturile altor parteneri, inclusiv SUA, care vor trimite militari pentru a desfăşura exerciţii în România şi Bulgaria, va fi întărită prezenţa pe flancul sud-estic al NATO“, a spus Lute. El a adăugat că, pentru moment, planurile privind consolidarea prezenţei forţelor aeriene şi navale în zonă nu sunt finalizate. „Prezenţa navală înseamnă prezenţa la Marea Neagră, încă nu am realizat acest lucru, dar vedem în ce stadiu se află“, a adăugat înaltul diplomat american, potrivit sursei citate.
De altfel, ambasadorul Lute a scris şi pe contul său de Twitter că „NATO îşi va consolida prezenţa în sud-est; România va găzdui o brigadă multinaţională pentru a coordona pregătirile şi operaţiunile“. „Capacităţile de apărare ale NATO şi ale Uniunii Europene trebuie să fie complementare, nu în competiţie. Aceasta ar fi în beneficiul ambelor părţi“, a mai scris Lute pe contul său de Twitter, cerându-i totodată şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini, să precizeze „care este nivelul de ambiţie al UE referitor la capacităţile de apărare“.
Jens Stoltenberg, a declarat că miniştrii Apărării din ţările membre ale NATO, care se reunesc miercuri şi joi la Bruxelles, vor discuta, între altele, şi despre prezenţa alianţei în regiunea Mării Negre. „Vom continua planurile de consolidare a prezenţei NATO în regiunea Mării Negre. Vom evalua infrastructura de care avem nevoie în ţările aliate pentru a permite o desfăşurare rapidă a forţelor noastre în Europa“ a subliniat Stoltenberg.
Britanicii trimit avioane Eurofighter Typhoon în România
Marea Britanie intenţionează să expedieze în România în 2017 avioanele de vânătoare Eurofighter Typhoon, pentru patrularea regiunea Mării Negre, a declarat ministrul britanic al Apărării Michael Fallon.
"În premieră, anul viitor vom expedia avioanele Typhoon în România, pentru asigurarea patrulării spaţiului aerian al regiunii Mării Negre", a spus Fallon. Acesta a mai menţionat că Marea Britanie acţionează în cadrul eforturilor alianţei de "consolidare a încrederii" a aliaţilor aflaţi în partea sud-est al NATO.
Turcia va participa cu o brigadă la comandamentul NATO de la Bucureşti
NATO a pus la punct trei planuri noi, menite să contracareze riscurile de securitate din regiunea Mării Negre. Este vorba de supravegherea aeriană a acestor zone, dar şi de o coordonare sporită între armatele ţărilor riverane, printre care şi Turcia.
Astfel, Turcia va trimite o brigadă în zona Mării Negre, ce va fi sub conducerea comandamentului NATO de la Bucuresti, iar supravegherea în regiune se va intensifica.
Potrivit unui ofical al Alianţei, ce a dorit să-şi păstreze anonimatul, pe agenda reuniunii miniştrilor Apărării ai NATO se afla folosirea unor baze din Romania şi Bulgaria pentru supravegherea Mării Negre.
În ţara noastră vor putea fi trimise avioane de recunoaştere, dotate cu tehnologii performante, care vor putea vedea ce se întâmplă în regiune.
Miniştrii Apărarii vor mai decide înfiinţarea unui centru comun al NATO de instruire pentru forţele aeriene din statele aliate.
Avioane din alte state membre vor veni veni în România pentru exerciţii militare şi se va stabili exact un calendar cu privire la modul în care acestea vor avea loc.
Sursa citată a mai precizat că Turcia îşi va anunţa intenţia de a participa cu o brigadă la comandamentul NATO de la Bucureşti, care a fost lansat anul trecut, dar a devenit operaţional în iulie.
Discuţii privind războiul cibernetic
Miniştrii apărării vor continua şi discuţiile începute săptămâna trecută la Bucureşti în legătură cu pericolul atacurilor informatice.
Este vorba de ceea ce se numeşte cyber warfare, război cibernetic, ceea ce înseamnă cum a spus-o adjunctul şefului de stat major al SUA, amiralul Peter Gumataotao, că internetul a devenit pentru NATO un spaţiu operaţional şi că ameninţările pot veni de acum înainte dintr-un „perimetru de 360 de grade.”
Principala ameninţare actuală rămâne însă Rusia, iar miniştrii vor mai discuta şi dacă Moscova are mijloacele financiare pentru a-şi atinge ambiţiile militare.
NATO ştie foarte bine că Rusia se află la jumătatea unui ambiţios plan de înarmare care a fost programat pentru zece ani.
Bugetul iniţial programat atingea pragul astronomic de 650 miliarde USD. Sancţiunile economice occidentale şi prăbuşirea preţului petrolului au dat însă o grea lovitură economiei ruse, afectând şi domeniul militar.
Stoltenberg cere Rusiei să oprească bombardamentele în Alep
„Mai multe atacuri de aviaţie ruse în Alep vor înrăutaţi situaţia umanitară şi suferinţa oamenilor şi, de aceea, cer Rusiei să contribuie la o soluţie politică şi să pună în practică acordul de încetare a focului şi să oprească bombardamentele asupra localităţii Alep.”
Secretarul general al Alianţei Nord Atlantice a spus că NATO este îngrijorată de această evoluţie, dar fiecare naţiune care are porturi la Mediterana are dreptul de a decide dacă va permite sau nu ca navele de război ruseşti să fie alimentate în porturile lor.
NATO nu va răspunde propagandei Moscovei tot cu propagandă
În legătură cu desfăşurarea de către Moscova a rachetelor Iskander în enclava Kaliningrad, Jens Stolterberg a precizat că „amplasarea de rachete Iskander în Kaliningrad este încă un exemplu de întărire a prezenţei militare ruseşti în apropierea graniţelor NATO, pentru că au capacităţi duble – şi de a purta focoase convenţionale, dar şi focoase nucleare.
Suntem îngrijoraţi de întărirea prezenţei militare ruseşti în apropierea graniţelor NATO şi noi vedem această evoluţie şi în Est, dar şi în Sud, în Mediterana şi în Siria, în apropiere de Turcia, ţară membra a NATO. Răspundem acestei situaţii cu măsură şi responsabilitate. De aceea, treptat şi pentru o lungă perioadă de timp, am întărit apărarea noastră colectivă.”
Cât despre ropaganda Moscovei şeful NATO a spus: „Vedem că Rusia susţine anumite grupuri şi încearcă să influenţeze dezbaterea internă din diferite ţări în Europa. Şi vedem multă propagandă. Dar NATO nu va contrabalansa propaganda cu o altă propagandă. Mesajul nostru este că pe termen lung adevărul va învinge, astfel încât cel mai bun răspuns la propagandă nu este propaganda, ci faptele, adevărul şi o dezbatere democratică deschisă.”
Se încarcă comentariile...
