Manifestaţii violente în Albania împotriva premierului Edi Rama

Mii de albanezi, susţinători ai opoziţiei, au manifestat împotriva guvernului, cerând demisia prim-ministrului Edi Rama şi organizarea de alegeri anticipate, relatează France 24.

Manifestanţii au fost asaltaţi cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă de către forţele de ordine.

Potrivit bilanţului întocmit de Ministerul de Interne, 10 poliţişti şi trei demonstranţi au fost răniţi în urma ciocnirilor violente survenite în apropierea clădirii executivului albanez.  

În ciuda apelurilor pentru o manifestaţie paşnică formulate de către organizatori, în mare parte opozanţi, membri ai Partidului Democratic de centru-dreapta, protestatarii au lansat pocnitori, pietre şi bombe fumigene către dispozitivele de jandarmi, mulţimea denunţând un „guvern corupt” şi scandând că „Rama trebuie să plece”.

Mai mulţi reprezentanţi diplomatici şi-au exprimat îngrijorarea faţă de instabilitatea politică provocată de violenţa protestelor ce au divizat Tirana în ultimele luni, reiterând necesitatea unui dialog constuctiv pentru depăşirea crizei, care ar pune piedici „Albaniei, în drumul ei” spre integrarea europeană, potrivit consideraţiilor făcute de către premierul contestat, în contextul în care UE ar fi dispusă să deschidă negocieri pe această temă.

În luna februarie, opoziţia, formată din partidul de centru dreapta  (Partidul Democratic) şi cel de centru-stânga (Mişcarea Socialistă pentru Integrare), a decis să boicoteze instituţiile statului, aceştia renunţând la locurile pe care le deţineau în parlament. Ei refuză să participe la alegerile locale din 30 iunie, fiind totodată inflexibili faţă de orice tip de compromis şi cerând în continuare demisia guvernului pe care îl acuză ca fiind corupt şi că ar întreţine legături dubioase cu organizaţii criminale. Opozanţii mai denunţă fraudarea alegerilor din 2017 ce i-au oferit lui Edi Rama un nou mandat, acesta fiind la putere încă din anul 2013.

Mai multe publicaţii au pus în circulaţie ideea unei  „Primăveri balcanice”, analişti încercând să dibuiască o tipologie a valurilor de proteste care au izbucnit în mai mult state din Balcanii Occidentali. În Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Albania, manifestanţi par să fie animaţi de acelaşi dezgust faţă de guvernanţi cleptocraţi, corupţi, cu tendinţe autoritariste, care planează nestingheriţi pe culmile instituţiilor unor democraţii tinere şi fragile, cazul preşedintelui Muntenegrului, Milo Djukanovic, fiind un exemplu de manual, potrivit criticilor. 

  Maja Kocijančić, purtătoare de cuvânt din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, avertizează că în ciuda faptului că protestele au loc, aparent, în acelaşi timp, prezentând „elemente comune (...) demonstraţiile din fiecare ţară au caracteristici proprii”, precizând totodată că nu ar compara astfel de situaţii.