Luptele continuă la Doneţk. Peste 20 de soldaţi ucraineni au murit. Rusia susţine că Ucraina i-a bombardat teritoriul

Armata ucraineană a eliberat cel puţin cinci oraşe aflate sub controlul separatiştilor. FOTO Reuters

Pentru prima dată de la izbucnirea conflictului din estul separatist al Ucrainei, Moscova susţine că armata ucraineană i-a atacat teritoriul, după ce un obuz de artilerie lansat din Ucraina a lovit duminică dimineaţă o casă din regiunea Rostov, iar un cetăţean rus a murit. Ministerul de Externe ameninţă că vor exista „consecinţe ireversibile”.

Citând surse anonime, Russia Today susţine că în jur de şase obuze de artilerie au lovit duminică oraşul Doneţk (coincidenţă de nume cu oraşul ucrainean) aflat în regiunea rusă Rostov, chiar la graniţa cu Ucraina. Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Rusia a fost chemat la Ministerul Externelor de la Moscova, unde i s-a înmânat un mesaj de protest „în cei mai puternici termeni”, transmite portalul asservit Kremlinului. 

Incidentul ar putea avea „consecinţe ireversibile”, a adăugat Ministerul condus de Serghei Lavrov. „Investigăm incidentul. Este semnului creşterii periculoase a tensiunilor la graniţe. Este un grad mult mai ridicat de pericol pentru cetăţenii noştri. Prin urmare, demersurile noastre vor fi dure şi precise. Însă trebuie să clarificăm mai întâi circumstanţele în care s-a petrecut incidentul”, a declarat Grigori Karaşin, viceministru al Externelor, citat de „Vocea Rusiei”. 

Între timp, luptele au continuat în Ucraina, la Doneţk, oraş încercuit de armata ucraineană după demararea unei ofensive puternice asupra estului separatist al ţării. 

Un obuz al separatiştilor ar fi ucis în jur de 23 de soldaţi ucraineni la Doneţk, unde s-au retras rebelii care au suferit pierderi grele în ultimele două săptămâni. În centrul luptelor s-ar afla acum aeroportul din Doneţk.

Ambele tabere îşi aruncă acum responsabilitatea pentru atacarea unui complex de apartamente. Agenţia rusă Interfax îl citează pe comandantul forţelor proruse din Doneţk, Igor Strelkov, care susţine că în jur de 30 de civili au fost ucişi după ce armata ucraineană a bombardat blocuri din suburbia Maryinka din vestul Doneţkului. 

„Reamintesc tuturor că, în conformitate cu decizia Comandantului Suprem al forţelor armate ucrainene, armata ucraineană nu foloseşte artilerie şi aviaţie în zonele rezidenţiale. Civilii au fost ucişi după ce militanţii au tras haotic în blocuri rezidenţiale din Maryinka, iar apoi au lansat rachete Grad la Petrovske (o altă suburbie a Doneţkului -n.r.)”, a declarat Vladislav Selezniov, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Kiev. 

Militanţii proruşi au tras „dinspre Novomykolayivka, încercând să loveascp zone rezidenţiale aflate lateral faţă de trupele ucrainene mobilizate”, a spus Selezniov. Sâmbătă, cel puţin şase persoane au murit, iar alte opt au fost rănite în Doneţk. 

La 16 martie, autorităţile regionale din Crimeea au organizat un referendum prin care populaţia a fost întrebată dacă doreşte alipirea peninsulei la Rusia şi dacă vrea întoarcerea la Constituţia din 1992, care prevedea mai multă autonomie faţă de Ucraina pentru Republica Autonomă din Crimeea. Aceasta după ce, în urmă cu o lună, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici fusese demis de Parlamentul de la Kiev, la fel şi Guvernul controlat de el, după mai bine de trei luni de proteste faţă de regimul pro-rus condus de Ianukovici şi apropiaţii săi.

Autorităţile locale din Crimeea au catalogat schimbarea de putere drept lovitură „fascistă” de stat, poziţie adoptată şi de Rusia.

Locuitorii din Crimeea au votat în procent covârşitor - peste 96% - pentru alipirea la Rusia. La recensământul din 2001, cel mai recent, peste 58% din locuitorii peninsulei s-au declarat ruşi, 24,3% - ucraineni şi 12% -tătari. 

Imediat după anexarea Crimeea, în estul Ucrainei s-au intensificat dramatic tensiunile separatiste, până atunci relativ timide. Luptele au început acolo în martie, când proruşii au atacat o bază militară de la Lugansk şi, treptat, au început să înconjoare tot mai multe unităţi militare din regiune. 

Autorităţile locale, în frunte cu primarii şi poliţiştii, nu numai că nu i-au împiedicat, ci i-ar fi şi sprijinit. Ulterior, în cele mai multe oraşe din regiune au fost aleşi sau numiţi lideri noi, proruşi sau chiar cetăţeni ruşi. La 11 mai, separatiştii au organizat şi un referendum prin care şi-au cerut independenţa de Kiev. Plebiscitul nu a fost recunoscut nici măcar de Rusia, fiind marcat de nereguli şi fraude clare. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/crimeea" target="_blank">View the story "Crimeea" on Storify</a>]