Motivul e simplu de înţeles. Şeful cabinetului de la Valetta a fost acuzat de corupţie. Nu e prima dată. În ultimii doi ani, acuzaţiile au curs gârlă. Când s-au dat publicităţii Panama Papers, mai mulţi membri ai executivului au fost arătaţi cu degetul de opoziţie, întrucât ar fi deţinut societăţi în paradisuri fiscale. Comisii de anchetă, dezbateri parlamentare, investigaţii jurnalistice, mobilizări la nivel european - nimic din toate astea nu l-a clintit pe Muscat.

Când un blogger a acuzat-o pe soţia sa, Michelle, că ar deţine o societate în panama, prin care ar fi primit un milion de euro de la fiica preşedintelui azer, premierul laburist a decis că urnele trebuie să vorbească. Anunţul alegerilor anticipate a surprins multă lume, mai cu seamă întrucât Malta deţine, în primul semestru, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. E prima dată când e asumată această responsabilitate, pe care şi Bucureştiul o va descoperi în 2019.

Maltezii au un peisaj politic cu două partide, din 1962 încoace ei trimiţând în legislativ numai candidaţii laburiştilor şi ai unei formaţiuni de dreapta, Partit Nazzjonalista. În general, se spune că doar un scrutin majoritar conduce la bipartidism. Malta e o excepţie. Modul de scrutin folosit e unul proporţional: se numeşte „vot unic transferabil” şi a fost adoptat acum aproape o sută de ani, în 1921.

N-au lipsit nici în aceste alegeri acuzaţiile referitoare la intervenţia unor hackeri ruşi în procesul electoral.

Insula din Mediterana mai are ceva original. Deşi votul nu e obligatoriu, precum în Grecia sau Belgia, participarea e masivă. Acum, de pildă, 92% din votanţii înscrişi pe liste au mers la urne. Compania Air Malta a oferit bilete de 90 de euro tuturor cetăţenilor cu domiciliul în străinătate, fiindcă nu se organizează secţii pe lângă ambasade sau consulate şi nici vot prin corespondenţă.

În majoritatea lor, maltezii n-au fost impresionaţi de retorica anticorupţie a opoziţiei. Au fost mai convingătoare promisiunile făcute de Muscat: creşterea pensiilor, reducerea taxelor, legalizarea căsătoriilor gay şi... fluidizarea traficului. Premierul a câştigat scrutinul cu 55% din voturi.

În fine, să amintim că n-au lipsit, nici în aceste alegeri, acuzaţiile referitoare la intervenţia unor hackeri ruşi în procesul electoral. După America, şi Europa s-a obişnuit cu asemenea afirmaţii. În cazul de faţă, acuzator a fost guvernul, aflat într-o relaţie tensionată cu Kremlinul, mai ales după ce un vas rusesc de război care se îndrepta spre coasta Siriei a fost împiedicat să se realimenteze într-un port maltez. Moscova - nici asta nu e ceva nou! - a negat orice implicare.