FOTO Val de revoltă împotriva turismului în Occident

O simplă nemulţumire a veneţienilor faţă de creşterea numărului turiştilor s-a transormat într-un val de revoltă antiturism în Occident, fenomenul făcând ravagii în prezent mai ales în Spania.

Acţiunile de împotrivire faţă de turismul în masă s-au radicalizat în Spania, stârnind spaimă printre turişti şi îngrijorare în rândul autorităţilor. Începute la Barcelona, în Catalonia, acestea s-au extins la Palma de Mallorca, în Insulele Baleare, iar o manifestaţie de amploare antiturism urmează să aibă loc în curând în Ţara Bascilor. Iniţiatorii şi promotorii lor sunt grupuri de stânga, anticapitaliste, care susţin că îşi apără astfel cartierele de „ciuma“ adusă de circulaţia banilor.

Faimosul arhitect catalan Antoni Gaudi (1852-1926) nu mai este iubit de mulţi barcelonezi, deşi le-a dat un oraş încântător şi unic. „Gaudi, te urâm“ este doar una dintre numeroasele inscripţii stradale care înfierbântă şi mai mult Barcelona în aceste zile de vară. O altă inscripţie, „Turişti, plecaţi acasă“, este fără ocolişuri. Şi ca să aibă efect, autorii lor au trecut de-a dreptul la acţiune. Hotelurile din centru sunt vandalizate şi ţintuite de zgomote, locurile de închiriere a bicicletelor sabotate, iar autobuzele turistice atacate. Un atac comis recent în apropiere de stadionul Camp Nou asupra unui autobuz turistic i-a speriat pe turişti, aceştia crezând iniţial că sunt victimele unui atac terorist. De fapt, ei erau vizaţi de patru bărbaţi mascaţi supăraţi pe turismul în masă. Aceştia au tăiat anvelopele autobuzului şi l-au vopsit cu mesajul „Turismul ne ucide cartierele“. 

Autobuz turistic vandalizat la Barcelona FOTO EPA

Din Barcelona, acţiunile de sabotare a turismului s-au extins în Pama de Mallora. Aici mai mulţi manifestanţi au blocat sosirea iahturilor în port şi au agresat clienţii unui restaurant, împroşcându-i cu confetti.

Manifestaţie antiturism la Palma de Mallorca FOTO EPA

Aceste acte turistofobe sunt puse la cale şi popularizate pe reţelele sociale de „Endavant“ şi „Arran“, două grupuri care se declară împotriva capitalismului. Cu toate că acţionează izolat, ele exprimă în mod violent o nemulţumire generală în Spania şi în alte ţări din Occident. La Barcelona, mii de localnici au ieşit în ianuarie stradă pentru a protesta faţă de problemele generate de cei peste 32 de milioane de turişti care le-au vizitat oraşul anul trecut. Localnici şi politicieni din alte oraşe şi staţiuni ale Spaniei se declară la rândul lor împotriva turismului în masă, considerându-l „distrugător“. Potrivit lor, turiştii aduc supraaglomerare, mizerie, zgomot, preţuri mai mari şi îi împing spre periferie. În Ţara Bascilor, partidul de stânga „Sortu“ a convocat pentru 17 august o manifestaţie pentru a denunţa toate aceste probleme.

Turismul, un stâlp al economiei Spaniei

În condiţiile în care Spania luptă pentru a ajunge din nou la nivelul de dinaintea crizei economice din 2008, turismul susţine piaţa muncii, impulsionează creşterea economică şi permite alimentarea bugetului pentru cheltuieli sociale. Aproximativ 75,6 milioane de turişti străini au vizitat anul trecut Spania, regiunile cele mai căutate fiind Catalonia (18 milioane), Insulele Canare (13,3 milioane) şi Insulele Baleare (13 milioane). În primele şase luni ale anului, 36,3 milioane de persoane au vizitat Spania, în creştere cu 14,8% faţă de perioada similară a anului trecut. La nivel macroeconomic, turismul contribuie cu 10% la PIB şi asigură două milioane de locuri de muncă.

Confruntaţi cu acţiunile antiturism, instituţiile statului, hotelierii şi presa din Spania le denunţă la rândul lor. „Indiferent de motive şi de revendicările radicalilor, punerea în pericol a vieţii celor care ne vizitează nu are niciun gram de legitimitate“, spune, furioasă, Pilar Carbonell, care conduce Departamentul pentru Turism din Baleare.

„Nu turiştii sunt problema, vor fi întotdeauna bineveniţi. Problema ţine de modelul de dezvoltare turistică, care afectează ţesătura urbană şi autenticitatea sa“, a subliniat Janet Sanz, însărcinată cu urbanismul la Primăria Barcelona.

Forţată să ia măsuri, Ada Colau, primarul Barcelonei, a prezentat un set de măsuri intitulat „Planul Strategic pentru Turism 2020“. Acest plan prevede descongestionarea străzilor şi a centrului oraşului, precum şi ţinerea sub control a preţurilor.

CIFRĂ

37 de miliarde de euro au cheltuit turiştii în primele şase luni ale acestui an în Spania, dintre care opt în Catalonia şi 5,2 în Baleare.

Sindromul Veneţia

Febra antiturism din Spania îşi are originea în Veneţia. Aici numeroşi locuitori s-au arătat nemulţumiţi de creşterea numărului turiştilor şi invazia apartamentelor oferite spre închiriat în regim hotelier. Pentru a răspunde nemulţumirilor, consilierii locali au votat introducerea unor linii de transport separate, pentru localnici şi turişti, şi au interzis valizele cu roţi, care produc zgomot. 

Manifestaţie antiturism în Veneţia FOTO EPA

„Sindromul Veneţia“ s-a extins şi în alte oraşe ale Italiei, cum ar fi Roma şi Florenţa, precum şi în Europa, cu Paris pe capul de afiş. În Amsterdam, un oraş care şi-a clădit prosperitatea pe turism, autorităţile au interzis construcţia de noi hoteluri în centru, în condiţiile în care gradul de ocupare a fost de 90% anul trecut. Chiar şi îndepărtata capitalĂ a Islandei, Reykjavik, se declară depăşită de situaţie şi ia măsuri pentru a face faţă intensificării turismului, stimulat mai ales de city break-uri.