Extrema-dreaptă europeană, pericol pentru structurile de securitate

Vicecancelarul Austriei si liderul formaţiunii Partidul Libertăţii, Heinz Christian Strache (stanga), la un miting electoral FOTO AFP

Agenţiile europene de informaţii se confruntă cu o problemă stringentă: trebuie să protejeze informatorii şi informaţiile nu numai de statele ostile, ci şi de propriile guverne.

Sybille Geissler cunoaşte ameninţările venite de la extremiştii de dreapta ai Austriei, care în ultimele săptămâni i-au comparat pe imigranţi cu şobolanii şi au apărat materiale electorale care evocă propaganda nazistă, notează publicaţia New York Times.

Vreme de peste 12 ani, ea a condus o unitate anti-extremistă a serviciului de informaţii austriac, şi recent a depus mărturie într-o comisie parlamentară, referitoare la încercările extremei-drepte de a-i submina agenţia.

Cea mai mare provocare din ultima perioadă, potrivit mărturiei sale, este faptul că extrema-dreaptă face parte din propriul său guvern.

La scurt timp după ce formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii a intrat în guvern acum 17 luni, preluând puternicul Minister de Interne, cel mai important oficial al ministerului i-a cerut lui Geissler şi şefului ei să predea numele informatorilor care s-au infiltrat în scena extremei-drepte.

Cei doi au refuzat. Doar câteva săptămâni mai târziu, forţe de ordine înarmate au intrat în biroul lor şi au luat sute de dosare construite în zeci de ani, precum şi documente cu informaţii de la state aliate.

Consecinţele continuă să se facă simţite în politica ţării şi dincolo de ea şi au transformat  Austria într-un test important a ceea ce se poate întâmpla atunci când extrema-dreaptă se mută de la periferia politicii la culoarele puterii.

În toată Europa, partidele naţionaliste şi de extremă-dreapta sunt în ascensiune. Ele domină guvernele Ungariei şi Poloniei, în timp ce în Austria, Italia şi cel mai recent Estonia, acestea sunt parteneri secundari în coaliţiile de guvernare.

În Danemarca, extrema-dreaptă exercită influenţă asupra guvernului minoritar conservator şi chiar în Germania, unde extrema-dreaptă încă nu are acces la putere momentan, dar aceasta a devenit principalul partid de opoziţie din parlament şi este reprezentat în legislativul fiecărui land.

Naţionaliştii care fac parte din guverne au gravitat în jurul unor portofolii-cheie, precum ministerele de Interne, care asigură influenţa asupra problemelor legate de lege şi ordineşi imigraţie.

În cazul Austriei, acest lucru a însemnat o putere foarte mare exercitată asupra aparatului de securitate al statului, care a avut multe misiuni de monitorizare a ameninţărilor la adresa constituţiei, venite din partea neonaziştilor.

Semne ale aceleiaşi lupte au fost evidente chiar şi în Germania, unde şeful serviciului intern de informaţii a fost destituit, anul trecut, pentru bănuieli că ar fi prea înclinat spre extrema-dreaptă pentru a putea monitoriza obiectiv legăturile serviciului cu grupurile neonaziste.

„Ceea ce vedem în Austria este ceea ce vedem şi în alte diferite colţuri ale Europei – un asalt asupra instituţiilor independente, separării puterilor şi statului de drept“, a spus Yascha Mounk, un expert pentru probleme legate de populism şi autorul cărţii „Poporul versus Democraţia“. 

„Partidul Libertăţii“ consideră că aparatul de securitate ar trebui să servească viziunea sa asupra lumii, şi acest lucru este periculos“, a adăugat el. „Testează controlul şi echilibrul Austriei“.

În cercurile de extremă-dreapta, ziua lăudată când neonaziştii vor prelua puterea printr-un puci este acalamtă drept „Ziua X“. Pentru unii, ca Sybille Geissler, acea zi este mai puţin fantastică decât poate părea.

„Trebuie să spun sincer că, lucrând în aria extremismului de dreapta de atât de mult timp şi având atât de multe informaţii, primul meu gând a fost: << Asta este, e Ziua X>>“, a afirmat ea în cadrul unei audieri parlamentare de anul trecut, descriind descinderea.

Într-adevăr, Viena, un centru de intrigi ale spionilor internaţionali în timpul Războiului Rece, este din nou în mijlocul unei bătălii dintre ideile occidentale liberale şi forţele extremiste, care se aliază în tot spaţiul european.

Oficialii austrieci de informaţii susţin că urmările sunt deja resimţite.

În agenţie, oficialii au descris o situaţie în care acum se regăsesc: trebuie să protejeze informatorii şi informaţiile nu doar de state ostile, ci chiar de membri ai propriului guvern.

Chiar şi aliaţii europeni şi SUA, spun ei, au început să excludă Austria din accesul la anumite informaţii, temându-se de reţeaua internaţională dezvoltată a extremei-drepte şi în special, de simpatia acesteia faţă de Rusia.

„Ne gândim foarte atent la ceea ce împărtăşim cu partenerii noştri austrieci, pentru că nu putem fi siguri unde va ajunge informaţia“, a declarat un oficial european de informaţii într-un interviu.

Asemenea îngrijorări au devenit stringente în ultimele săptămâni, după ce a ieşit la iveală faptul că extremistul acuzat că a ucis 51 de musulmani la două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, a donat bani purtătorului de cuvânt al grupului austriac de extrema-dreaptă Mişcarea Identitară.

Tânărul cancelar al Austriei, Sebastian Kurz, a promis o investigaţie amplă privind orice legături, financiare sau ideologice. Însă unii se întreabă dacă guvernul său vrea – sau poate – să ducă la îndeplinire o astfel de sarcină.

Kurz şi-a condus spre victorie formaţiunea conservatoarea Partidul Popular Austriac , în alegerile din 2017 prin redefinirea într-un fel mai tineresc şi mai elegant a agendei formaţiunii de extremă-dreapta Partidul Libertăţii, pe care el l-a invitat atunci să facă parte dintr-o coaliţie de guvernare. Kurz încă depinde de susţinerea Partidului Libertăţii.

Legăturile Partidului Libertăţii cu extremiştii de dreapta, inclusiv Mişcarea Identitară, care este anchetată de mai multe servicii europene de informaţii , sunt bine documentate.

O investigaţie recentă a identificat cel puţin 48 de politicieni sau angajaţi din Partidul Libertăţii care au legături cu Mişcarea Identitară. Cel puţin patru ministere controlate de Partidul Libertăţii, inclusiv cel de Externe, de Apărare şi de Interne, au angajat extremişti, potrivit unei anchete ale organizaţiei nonprofit SOS Mitmensch.

Şi ideile lor influenţează politicile: anul trecut, Kurz a retras pe neaşteptate susţinerea Austriei pentru pactul privind migraţia al Naţiunilor Unite, după ce activiştii Mişcării Identitare au dus o campanie împotriva înţelegerii.

În ultimele săptămâni, un oficial al Partidului Libertăţii a publicat o poezie în care asemăna migranţii cu şobolanii. Un altul a cerut concedierea unui prezentator de la televiziunea publică austriacă care l-a înfruntat în legătură cu un afiş electoral despre care mulţi spun că aminteşte de propaganda nazistă.

„Sebastian Kurz a făcut din extrema dreaptă ceva acceptabil la nivel social“, a spus Reinhold Mitterlehner, fost vicecancelar şi conservator.

Partidul Libertăţii are un acord de cooperare cu partidul preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia Unită, şi, vara trecută, ministrul de Externe susţinut de Partidul Libertăţii l-a invitat pe Putin la nunta sa.