Extrema-dreaptă din Europa, pe val INFOGRAFIE
0
Pe fondul crizei refugiaţilor, care continuă să sufoce Europa, din ce în ce mai mulţi alegători îşi pun speranţele în formaţiunile politice extremiste, care promit măsuri severe antiimigraţie.
Nemulţumirea europenilor cu privire la modul în care gestionează liderii ţărilor lor problemele generate de criza refugiaţilor, care afectează Europa începând de la jumătatea anului trecut, începe să fie vizibilă din ce în ce mai mult şi în tot mai multe ţări.
Cel mai recent exemplu în acest sens este cel al Austriei, unde, reprezentanţii marilor partide – social-democrat şi conservator – nici măcar nu au reuşit să intre în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, o premieră de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial încoace. Mai mult decât atât, candidatul extremei-drepte, Norbert Hofer, intrat în al doilea tur, desfăşurat duminică, a fost la un pas de a câştiga scrutinul.
Succesul populiştilor de dreapta din Austria nu este însă singular în Europa. Danemarca, Suedia, Olanda, Elveţia, dar şi Germania şi Franţa sunt numai câteva dintre ţările în care discursul naţionalist şi antiimigraţie atrage un număr crescând de electori.
Liderii acestor formaţiuni politice profită de fiecare ocazie pentru a ataca Uniunea Europeană, mizând pe faptul că alegătorii sunt din ce în ce mai revoltaţi din cauză că Bruxelles-ul nu găseşte soluţii pentru a opri venirea migranţilor. Îi ajută şi climatul de nesiguranţă creat pe fondul atentatelor de la Paris, din noiembrie 2015, şi de la Bruxelles, din martie anul acesta, temerile potrivit cărora terorişti ai Statului Islamic s-ar putea strecura printre refugiaţi fiind tot mai mari.
Extremiştii strâng rândurile
Acum, partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) încearcă să împingă lucrurile mai departe şi vrea să îşi consolideze cooperarea cu partidul francez de extremă-dreapta Frontul Naţional (FN), dar şi cu alte partide eurosceptice.
„Cooperarea cu Frontul Naţional la nivel european este dezirabilă în termeni de Realpolitik“, a declarat pentru cotidianul „Münchner Merkur“ Frauke Petry, copreşedinte AfD. „Ne dorim un mare grup parlamentar eurosceptic“ în Parlamentul European, unde AfD dispune de doi aleşi, a continuat ea. „Iar un grup parlamentar eurosceptic trebuie să adune pe cât posibil toate forţele pentru a avea influenţă“, a explicat şefa formaţiunii antiimigraţie şi antiislam Alternativa pentru Germania, partid care a fost înfiinţat în urmă cu trei ani de opozanţi ai euro.
„Germania, Franţa şi Marea Britanie trebuie să coopereze dacă vrem să reformăm această Uniune Europeană. Nu o putem face fără Frontul Naţional“, a insistat Frauke Petry.
Chiar dacă AfD şi FN au viziuni diferite în privinţa problemelor economice, discursul antieuropean caracterizează ambele formaţiuni. Totuşi, notează Agenţia France Presse, există şi membri ai AfD care se tem că apropierea de Frontul Naţional, cunoscut pentru unele derapaje verbale privind Holocaustul, un subiect tabu în Germania, ar putea să le aducă un dezavantaj acasă.
Între timp însă, Alternativa pentru Germania pare să se descurce foarte bine. Un sondaj realizat de Institutul Forsa, publicat astăzi, arată că 12% din germani optează pentru această formaţiune eurosceptică şi antiimigraţie.
În ultima perioadă, mai mulţi analişti au atras atenţia că partidele populiste de dreapta mizează cu precădere pe retorică, neavând în realitate soluţii pentru problemele cu care se confruntă populaţia, nici atunci când vine vorba de şomaj sau de alte chestiuni economice, nici atunci când vine vorba de criza migraţiei.
Se încarcă comentariile...
