Europa, sub atac multiplu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Operaţiune antiteroristă la Paris - Saint Denis FOTO AFP
Operaţiune antiteroristă la Paris - Saint Denis FOTO AFP

Este o realitate. Va fi o realitate ce va face parte din cotidian, avertizează fără încetare serviciile de informaţii. Au dreptate oare spunând că, în acest moment, sub ochii noştri, are loc o transformare fundamentală a tipologiei acţiunilor teroriste? Dar, de fapt, ce se schimbă şi în ce fel ne poate afecta în mod direct, mult mai mult şi pe o scară cu mult mai amplă decât înainte?

Apare o tendinţă extrem de îngrijorătoare, o suită de evenimente care pot să pară, sunt gândite să pară, drept elemente singulare, atacuri teroriste izolate. Succesive, dar izolate.

Nu e aşa. Căci analizaţi care sunt consecinţele posibile pe termen scurt şi mediu ale atacurilor teroriste de acum din Turcia şi veţi vedea că se leagă într-o logică mortală, cu totul nouă şi marcând o altă etapă în gândirea strategică a planificatorilor terorişti.

Vârful activităţii lor de succes împotriva Europei, ţinta ultimă a Jihadului, a coincis cu lansarea, ca din senin, a valului de migraţie ilegală care a surprins complet nepregătită Europa liderilor politici speriaţi şi indecişi, moment perfect pentru organizarea primului val al atacurilor teroriste. Apoi, cu cât mai  mulţi migranţi ilegali intrau pe Ruta Balcanică, cu atât mai uşoară era infiltrarea unor contingente de jihadişti care, deja s-au alăturat celulelor pre-existente în diversele state ale Europei Occidentale.

Problema a apărut când Turcia a închis robinetul migraţiei în urma acordului cu UE. Deci, logic, trebuie destabilizată Turcia, iar un acord de sprijin reciproc cu PKK a existat de mult timp.

De ce? Din trei motive.

1. Dezechilibrarea situaţiei politice interne urmează să fie exploatată la maximum prin crearea de haos social, scopul real al atentatelor, mai ales în zona atât de sensibilă a localităţilor turistice, ceea ce asigură o reverberaţie instantanee în mass media internaţională.

2. Apoi, la fel de evident, este impusă imediat o întrebare cu efecte majore: în contextul actual. mai poate fi socotită Turcia drept o „ţară sigură”? Foarte importantă întrebare deoarece Acordul UE-Turcia se bazează tocmai pe acest tip de recunoaştere, retragerea calificativului din partea UE însemnând automat că migranţii ilegali nu mai pot fi relocaţi în Turcia şi acordul cade.

3. Poate nu cade acordul cu UE, dar dacă vor continua atacurile în acelaşi ritm, este posibil ca cei 3 milioane de refugiaţi din taberele de la graniţa cu Siria (acolo unde se duc acum lupte violente), ar putea să decidă foarte rapid, cu orice risc, să încerce să iasă din Turcia. Scenariu deloc imposibil, iar forţele de apărare la graniţele maritime şi terestre europene sunt la acelaşi nivel ca în vara trecută după ce NATO a decis să mute navele care patrulau în Mareea Egee către centrul Mediteranei, în operaţiunea comună cu UE.

4. Nivelul de disperare al acestor migranţi ilegali de acum este incomparabil mai mare decât al predecesorilor lor din 2015, fie şi doar pentru că ştiu că au rămas din ce în ce mai puţine ţări de destinaţie şi că se întăresc măsurile de precauţie, foarte dure, în toate ţările din est. Asta-i va împiedica cumva să încerce? Nicidecum. Şi este posibil ca procedeul pe care-l vor alege să fie tot asaltul masiv, sute şi sute de mii de oameni asediind frontierele, asta în condiţiile în care europenii nu au realizat ceea ce-şi promiseseră, adică un corp comun de pază de coastă şi frontiere...

Până atunci, însă, migranţii ilegali devin ofensivi şi trec la atacuri armate. Aplicând tehnici de operare preluate din zone îndepărtate şi necunoscute de noi, dar foarte uzitate de piraţii somalezi sau jihadiştii libieni sau cei de la Boko Haram. Două exemple. În noaptea de sâmbătă spre duminică, la Calais, un grup de migranţi înarmaţi a organizat un atac surpriză împotriva unui camion, silind şoferul, sub ameninţarea armelor, să-i transporte în Marea Britanie. Unul a sărit în faţa camionului silindu-l să frâneze, iar ceilalţi au atacat din lateral... tehnică foarte des utilizată de jihadişti împotriva convoaielor Crucii Roşii, silind şoferii să schimbe destinaţia şi furând alimentele şi medicamentele, adeseori omorându-i pe nefericiţii conducători de camioane, tocmai pentru a nu lăsa urme...

Încep atacurile asupra navelor care patrulează în zona coastelor libiene sau iau parte la acţiunile umanitare. Pe 17 august, un vapor aparţinând organizaţiei Medecins sans Frontieres care participa la salvarea migranţilor la o distanţă de 45 km în largul coastelor Libiei a fost atacat de oameni înarmaţi sosiţi la bordul unei vedete rapide neidentificate şi care au început să tragă atunci când se aflau la 400-500 de metri de vaporul Bourbon Argon al celor de la MSF. Echipajul s-a refugiat în camera securizată, atacatorii au controlat nava, au stat doar 30 de minute, apoi au plecat. Acţiune clasică de intimidare, transmiţând un semnal foarte uşor de descifrat şi anunţând posibile viitoare acţiuni asemănătoare împotriva navelor care împiedică circuitul de transport al migranţilor ilegali în Mediterana centrală şi occidentală

Ţări europene, precum Franţa, prelungesc starea de urgenţă, iar măsurile sunt excepţionale. Cum ar fi aceasta, spre exemplu, profund relevantă pentru starea reală a Occidentului Europei noastre: pentru data de 1 septembrie, momentul începerii anului şcolar, a fost decisă mobilizarea a 3000 de rezervişti ai jandarmeriei naţionale, urmând ca pe tot timpul anului şcolar să existe patrule pentru „supravegherea dinamică  în apropierea şcolilor, colegiilor, liceelor şi universităţilor... fiind angajaţi 2391 de poliţişti special pentru „departamentele şcolare” din comisariatele de poliţie. Iar în multe alte ţări,au început să se ţină, tot în şcoli, cursuri speciale de pregătire pentru comportament în caz de atac terorist. Ameninţare căreia Germania se gândeşte foarte serios să-i răspundă prin apelul adresat populaţiei de a-şi face provizii de apă şi hrană, fapt fără precedent de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

De ce este important pentru noi? Pentru că, într-adevăr, suntem „ţară tintă” pe mai multe liste, în orice caz pe cea a Jihadului, fie ca ţară de tranzit, fie ca ţară de destinaţie, fie, dacă vă uitaţi pe harta Califatului, ţară ocupată.

Situaţia se tensionează, populaţia este neliniştită şi, pe acest fond, apar apelurile extremei drepte ultranaţionaliste, ca în Olanda, de interzicere a moscheilor şi Coranului, cadou nesperat făcut reţelelor de propagandă jihadiste care acuză deja „Noua Cruciadă” pornită împotriva comunităţilor musulmane din Europa.

Dar ce se poate face, care este răspunsul adecvat pe care încearcă să-l construiască acum europenii? Evident, totul se concentrează pe apărarea frontierelor. Pentru mâine, vă oferim, în exclusivitate şi în premieră pentru România, date despre stadiul în care se află aceste pregătiri, cu documentele şi propunerile legislative aferente.

De ce este important pentru noi? Pentru că, într-adevăr, suntem „ţară tintă” pe mai multe liste, în orice caz pe cea a Jihadului, fie ca ţară de tranzit, fie ca ţară de destinaţie, fie, dacă vă uitaţi pe harta Califatului, ţară ocupată. Sezonul marilor atentate spectaculoase de-abia este la început şi, din raţionamente multiple, spaţiul Mării Negre ar putea să devină, după cum am scris de atâtea ori în aceşti ultimi doi ani, una dintre noile rute ale migraţiei ilegale purtătoare şi de jihadişti în drumul lor spre inima Europei.

Aş vrea să greşesc şi să fie vorba doar despre un scenariu teoretic. Dar dacă nu este aşa, ce garanţii avem noi ca ţară care nu este membră în spaţiul Schengen şi Euro?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite