Erdogan loveşte în mediul de afaceri şi acuză UE că nu-i înţelege lupta împotriva PKK, Statului Islamic şi reţelei lui Gülen, care au „acelaşi obiectiv“

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan FOTO Getty Images

După seria de atentate din Turcia, Recep Tayyip Erdogan a reacţionat dur de la Ankara. El a atras atenţia că ţara sa luptă împotriva mai multor „organizaţii teroriste“ care au „acelaşi obiectiv“ şi a acuzat Uniunea Europeană (UE) că nu-l înţelege în demersul său. În pofida criticilor de la Ankara, ambasadorul turc la UE vrea, totuşi, ca ţara sa să adere la blocul comunitar în 2023, exact la 100 de ani de la fondarea Republicii.

Într-un discurs televizat, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa se confruntă cu atacuri teroriste comise de diverse organizaţii teroriste care acţionează împreună.

Preşedintele turc a făcut această declaraţie în urma a trei atacuri, atribuite Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), comise în mai puţin de 24 de ore în estul şi sud-estul ţării şi soldate cu 14 morţi şi peste 220 de răniţi.

„Aceste atacuri arată că nu există nicio diferenţă între PKK, gruparea Statul Islamic şi organizaţia lui Fethullah Gülen. Toate trei au acelaşi obiectiv“, a afirmat Erdogan, acuzându-i totodată pe susţinătorii fostului imam Fethullah Gülen că au fost complici în atacurile de joi.

Regimul Erdogan îl acuză pe Fethullah Gülen de organizarea puciului eşuat din 15 iulie şi doreşte ca Statele Unite să-l extrădeze. Însă Gülen, care s-a autoexilat în 1999 în statul american Pennsylvania, a negat aceste acuzaţii şi a condamnat în mod repetat tentativa de lovitură de stat soldată cu 270 de morţi.

Deşi Erdogan a exercitat din nou presiuni asupra Washingtonului „să nu îngreuneze lucrurile pentru partenerul său strategic“ şi să-l predea cât mai repede pe Gülen, oficialii americani au subliniat că au nevoie de probe care să dovedească implicarea fostului imam în puciul eşuat şi că este necesar ca un proces de extrădare „obişnuit“ să fie lăsat să-şi urmeze cursul.

Pe de altă parte, liderul de la Ankata a insistat asupra faptului că lupta statului turc împotriva rebelilor sepratişti nu a slăbit în urma puciului eşuat. Potrivit lui, forţele de securitate turce au ucis cel puţin 182 de rebeli kurzi din 15 iulie încoace. Alţi aproximativ 3.000 de activişti kurzi au fost reţinuţi, a anunţat Erdogan joi.

Din punct de vedere ideologic, clericul musulman Fethullah Gulen are puţine în comun cu organizaţia separatistă PKK, care doreşte autonomia regiunii din sud-estul Turciei cu populaţie majoritar kurdă şi este considerată o organizaţie teroristă de Statele Unite şi de alte ţări europene.

Erdogan: Europa nu înţelege Turcia

Totodată, preşedintele turc a continuat tiradele obişnuite la adresa UE, acuzând-o de această dată că nu-i înţelege lupta împotriva forţelor ostile ţării sale.

„Europa nu a înţeles şi se pare că nici nu va înţelege lupta noastră“, a spus Erdogan.

„Ştim că nu sunt sinceri cu noi. Vom continua operaţiunile militare, poliţiste şi judiciare“, a atras atenţia liderul islamo-conservator turc.

187 de oameni de afaceri turci sunt acuzaţi că „sprijină terorismul“

De altfel, eliminarea „virusului“ Gülen din Turcia, o promisiune făcută de către Erdogan simpatizanţilor săi, s-a extins joi în mediul de afaceri.

Parchetul turc a emis mandate de arestare pe numele a 187 de directori şi patroni de mari companii. Mediul economic din Turcia a mai fost vizat de epurări pentru legături cu Felthullah Gülen, dar acţiunea de joi este cea mai radicală în acest sens.

Potrivit agenţiei Dogan, o mie de poliţişti au descins la 204 adrese, iar 65 de oameni de afaceri turci au fost reţinuţi deja.

Printre cei vizaţi de epurările lui Erdogan figurează Omer Faruk Kavurmaci, preşedintele companii de construcţii Aydinli (peste 3.500 de angajaţi în aproximativ 40 de ţări), patronul Eroglu Holding  (14.000 de angajaţi şi peste 500 de magazine) şi Rizanur Meral, şeful confederaţiei patronale Tüskon (aproximativ 55.000 de membri).

Ei sunt acuzaţi de „participare la o reţea teroristă“ şi „finanţarea unor activităţi pro-Gülen“.

Turcia vrea să adere la UE către 2023

totuşi, în pofida epurărilor şi criticilor constante la adresa UE, Turcia vrea să se alăture blocului comunitar până în 2023, potriviti ambasadorului turc la UE, Selim Yenel, citat în ediţia de vineri a ziarului german „Die Welt“.

„Guvernul turc doreşte ca ţara să adere la UE până în 2023“, a afirmat acesta, argumentând că această dată ar corespunde celei de-a 100-a aniversări a Republicii Turce.

Ar fi o culme pentru ţara mea să fie membră a UE în 2023

, a afirmat ambasadorul turc la UE

Turcia vrea neapărat să fie membră a UE „cu drepturi depline“ şi consideră că ar fi inacceptabil să rămână la porile Europei, a mai spus Selim Yenel.

Yenel a lansat totodată un apel cancelarului german Angela Merkel şi celorlalţi politicieni-cheie europeni să vină în Turcia, declarând că aceasta va contribui la susţinerea democraţiei în ţara sa în urma tentativei de lovitură de stat.

Turcia este candidată pentru aderarea la UE încă din 1999, dar progresul spre acest obiectiv este foarte lent.

La începutul lunii august, Austria a cerut încetarea negocierilor de aderare a Turciei la UE, argumentând că nu îndeplinşte standardele democratice în urma puciului eşuat