De ce Vaticanul încă foloseşte semnalul cu fum pentru a anunţa alegerea unui nou Papă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fum negru se ridică deasupra Capelei Sixtine. Nu a fost ales încă un nou Papă FOTO AFP
Fum negru se ridică deasupra Capelei Sixtine. Nu a fost ales încă un nou Papă FOTO AFP

Cardinali din întreaga lume s-au adunat în Capela Sixtină pentru un conclav în urma căruia se va alege un nou Papă. Procesul istoric este învăluit de fast şi atât de misterios, că până şi numele său înseamnă  „ţinut sub cheie“.

Totuşi există şi o discrepanţă în jurul acestui proces de alegere: într-o epocă în care una dintre acţiunile finale ale lui Benedict al XVI-lea a fost să posteze mesaje pe Twitter, conclavul îşi va anunţa alesul prin fumul provocat de arderea buletinelor de vot. Fumul negru înseamnă că nu s-a ajuns la niciun rezultat, în timp ce fumul alb indică faptul că a fost ales un succesor.

Dar până când se va anunţa oficial că „Habemus Papam“ („avem un nou Papă“), ochii curioşilor din întreaga lume vor fi ţintiţi asupra unui coş de fum modest, scrie CNN. 

Reprezentaţi ai Vaticanului au spus despre cuptor că are „formă cilindrică, în partea de sus fiind îngustat“ şi este înalt de un metru. „Are o uşă în partea de jos, care permite aprinderea, o supapă pentru reglarea manuală şi o uşă în partea superioară, prin care sunt introduse documentele ce urmează să fie arse. Datele la care au fost organizate alegeri papale şi numele ultimilor şase potifi sunt ştampilate pe capacul superior al cuptorului.

Semnalele cu fum pot dura zile în şir

Analistul CNN John Allen a spus despre „aspectul învechit“ al cuptorului şi despre coşul de fum că au fost introduse pentru a păstra independenţa procesului conclav. „Scopul secretului este de a proteja cardinalii de influenţa din exterior“, spune el. În teorie, detaliile despre buletinele de vot ar putea expune cardinalii la repercusiuni sau la alte presiuni. 

Constituţia Vaticanului prevede că este necesară o majoritate de două treimi pentru ca un noul Papă să fie ales. Cardinalii desemnaţi să verifice buletinele de vot sunt responsabili şi de arderea acestora, primind ajutor din partea secretarului Colegiului Cardinalilor şi al maeştrilor de ceremonii, cărora le este persmis să intre în capelă după ce votul s-a încheiat. 

În funcţie de cât de mult timp au nevoie cardinalii pentru a cădea de acord, pelerinii adunaţi în Piaţa Sfântul Petru ar putea „citi“ semnalele cu fum zile în şir. Mai mult, aceste semnale nu au fost întotdeauna foarte clare.

Înainte de 1800, „atunci când se îndepărtau barele de pe uşi şi de pe ferestre, acesta era simbolul că alegerile s-au terminat. De asemenea, existau menţiuni despre zgomotul venit din locul în care cardinarii erau încuiaţi, dar şi salve de tun dinspre Castelul Sant`Angelo“, spune Frederic Baumgartner, profesor de istorie la Universitatea Virginia Tech şi autor al cărţii „În spatele uşilor închise: O istorie a alegerilor papale“. 

„Fumul se interpreta în sensul că nu a existat nicio alegere şi că buletinele de vot au fost arse după control. Fumul era adesea descris ca fiind galben“, mai spune Baumgartner despre procesul de alegere din secolul al XIX-lea.

Prima referinţă la înţelesul celor două tipuri de fum, alb sau negru, a apărut la conclavul din 1903. „Motivul principal pentru care au ales fumul negru şi alb a fost pentru că a existat o confuzie în rândul mulţimii cu privire la ce se întâmplă“, explică Baumgartner.

Însă confuzia nu s-a oprit aici. Preotul şi arhivistul Nicholas Schofield spune că în cazul unui vot neconcludent, pe foc erau adăugate paie umede pentru a face fumul negru. Incertitudinea din jurul deciziei conclavului din 1958 a dus la introducerea produselor chimice pentru a scoate în evidenţă culoarea fumului.

Confuzii care anunţau noul ales

La conclavul din 1978, care a dus la alegerea Papei Ioan Paul al II-lea, au existat unele alarme false, noul Papă ordonând să fie sunate clopotele catedralei pentru a anunţa succesul electoral. „Problema cu aceasta metodă este că la Vatican bat mereu clopotele”, spune analistul John Allen.

La alegerea Papei Benedict al XVI-lea, în 2005, „clopotele au sunat în acelaşi timp în care fumul ieşea pe hornul Capelei Sixtine, doar că ele marcau miezul zilei“, îşi aminteşte Allen. Confuzia a avut loc chiar dacă, în acel an, a fost introdus un dispozitiv auxiliar care produce fum, destinat să îmbunătăţească vizibilitatea. 

Înainte de conclavul din acest an, purtătorul de cuvânt Federico Lombardi a declarat că tehnicile chimice au fost îmbunătăţite pentru a asigura un semnal de culoare mult mai clar. 

Când diaconul senior apare la balcon pentru a anunţa formal alegerea unui nou Papă şi pentru a-i rosti numele, centrul atenţiei se mută asupra noului ales. „Trebuie să se comporte ca şi cum a luat o decizie grea, apoi va fi îmbrăcat în noile veşminte”, crede Baumgartner, estimând că noul Papă ar trebui să-şi facă apariţia la o oră după semnalul de fum.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite