Conflictul dintre Est şi Vest a ajuns şi în Balcani

Vladimir Putin (stânga) şi Angela Merkel (dreapta) la summitul din Milano

Berlinul a ajuns să vadă Moscova ca pe un adversar, în loc de un potenţial partener. Guvernul german este îngrijorat de eforturile lui Vladimir Putin de a-şi creşte influenţa în Balcani. Totuşi, stoparea lui Putin s-ar putea dovedi un pic cam dificilă, notează „Der Spiegel“ în ediţia online.

Îngrijorările Angelei Merkel, cancelarul german, despre regiunea balcanică sunt justificate. Miercuri, la Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, Rusia, în mod surprinzător, s-a abţinut de la votul prin care se dorea extinderea misiunii EURFOR  în Bosnia-Heţegovina. A fost pentru prima dată când această ţară s-a abţinut de la un asemenea vot. Motivele Moscovei au fost că rezoluţia se referea şi la posibila aderare a ţării la Uniunea Europeană. 

Măsuri ruseşti împotriva diplomaţilor străini

În acelaşi timp, Rusia şi-a exprimat rezervele despre candidarea anunţată a Germaniei pentru preşedinţia din 2016 a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). În timpul weekendului, Putin a mai şi părăsit summitul G-20, înaintea terminării lui, deşi spunea că plecarea sa precipitată avea legătură cu lungul zbor spre casă, spre Moscova.

Mai mult, scrie „Der Spiegel“, săptămâna trecută Kremlinul a expulzat-o pe Sabine Stöhr, un vechi angajat al ambasadei germane din Moscova. „Un angajat al Ambasadei Germaniei din Moscova a părăsit ţara din cauza unor măsuri represive luate de autorităţile ruse. Regretăm aceste acţiuni nedrepte şi ne-am exprimat nemulţumirea faţă de guvernul rus“, se arată într-un comunicat prin care se confirma alungarea diplomatului neamţ al ministrului Externelor din Germania.

Se pare că această măsură ar fi fost luată ca răspuns la cazul diplomatului rus din consulatul general din Bonn, care a fost acuzat de spionaj. Agenţii serviciilor secrete germane l-ar fi observat timp de luni întregi pe diplomatul rus şi, într-un final, l-au expulzat din ţară. În cazuri similare din trecut, Rusia se abţinuse de la represalii. „Aceasta este o politică de sâcâială. Nu ştim unde va conduce“, a declarat o sursă apropiată ministrului de Externe german.

Lunea trecută, ministrul de Externe rus a anunţat că au mai fost expulzaţi şi alţi câţiva diplomaţi polonezi, o mişcare răzbunătoare pentru gonirea diplomaţilor ruşi din Varşovia. Ministrul de Externe rus a declarat că „autorităţile poloneze au făcut o mişcare neprietenească şi fără motiv. În legătură cu asta, Rusia a luat măsurile adecvate ca răspuns“.

În afară de aceste meschinării de tipul „dinte pentru dinte“, Berlinul a observat şi o nouă abordare largă a Balcanilor de către Kremlin. Concentrarea pe Balcani, cred oficialii germani, este o încercare de prevenire a îmbunătăţirii relaţiilor (sau chiar aderarea) cu Uniunea Europeană. „Ruşii acordă o importanţă strategică mare în Balcanii de vest“, citeşte ministrul german al Externelor, Frank-Walter Steinmeier, dintr-o analiză intitulată „Influenţa Rusiei în Serbia“.

Analiza, care este clasificată drept „confidenţială“, descrie eforturile Moscovei de a aduce Belgradul mai aproape de Rusia. Demersul ruşilor e mai mult decât o cooperare militară sau decât livrarea de gaze naturale. Moscova, se arată în document, se angajează în „diplomaţie publică cu o retorică slavă clară“ şi se bucură de un mare respect printre oameni, şi din cauza abordării problemei Kosovo. „Scopul lui Putin este să exercite o asemenea presiune în statele balcanice încât acestea fie să se retragă din cursa pentru UE, fie, dacă devin membri, să influenţeze hotărârile UE într-o manieră prorusă“, explică parlamentarul european Brok.

Influenţa Rusiei în Bosnia-Herţegovina

Acelaşi lucru este valabil şi pentru vecina Serbiei, Bosnia-Herţegovina. „Avem impresia că Rusia încearcă să câştige influenţă în toată Bosnia-Herţegovina prin republica parţială sârbă Srpska“, spune ministrul Agriculturii germane, Christian Schmidt, care recent a făcut o vizită în regiune la solicitarea cancelarului. „Acest lucru face ca aderarea Serbiei la UE să fie mai dificilă“, adaugă el.

Acurateţea spuselor lui Schmidt este demonstrată şi de un document privind „Strategia de putere necoercitivă a Rusiei“ în Balcani, ce a fost realizată pentru Putin de Consiliul Relaţiilor Externe din Moscova. „În această regiune, care, în mod tradiţional, este legată de Rusia, nu ne putem limita în investiţiile din companii. Trebuie să cheltuim bani pe infrastructură şi pe oamenii de acolo care văd Rusia ca pe o alternativă a puterilor occidentale“, se arată în document. 

Putin pare să fii luat sfatul în serios. Compania Căilor Ferate ruseşti, condusă de aliatul lui Putin Vladimir Iakunin, îmbunătăţeşte în acest moment o porţiune de 350 de kilometri de cale ferată în Serbia, la un cost de trei sferturi de miliard de euro. Mai mult, multinaţionala Lukoil, cu sediul la Moscova, deţine acum 79,5% din lanţul local de benzinării Beopetrol, în timp ce Gazprom deţine majoritatea din cel mai mare furnizor de gaze din Serbia.

„Investiţiile ruseşti au îmbunătăţit perspectivele în regiune care erau aproape distruse de bombardamentul NATO din 1999“, potrivit documentului. În Muntenegru, Rusia este cel mai mare investitor străin, controlând o treime din toate companiile ţării.

Guvernul german consideră că abordarea Rusiei în regiune a fost, în mare parte, un succes. Analiza ministrului de Externe notează că cea de-a 70-a aniversare a eliberării Belgradului de nazişti a fost întârziată cu patru zile pentru a coincide cu vizita lui Putin. De asemenea, aniversarea a fost, pentru prima dată în 30 de ani, însoţită de o paradă militară.

Documentul nu uită să amintească că preşedintele sârb Tomislav Nikoli i-a acordat lui Putin cea mai înaltă decoraţie în timpul vizitei. „Imaginile cu o legătură strânsă dintre ruşi şi sârbi sunt, din perspectiva noastră, un semnal nepotrivit într-un moment când Serbia ar trebui să-şi accentueze orientarea europeană“, notează analiza ministrul de Externe german.

Exercitarea puterii acolo unde e necesar

Nu este uşor pentru guvernul german să contracareze ofensiva rusească. „Nu putem deveni parte dintr-un război al licitaţiilor. Am fost foarte clari pentru statele balcanice, explicând în continuu că aderarea la UE este în interesul lor“, spune Michael Roth, adjunct în Ministerul de Externe din Germania.

Angela Merkel a încercat să împiedice eforturile lui Putin pe cale diplomatică. La o conferinţă balcanică de la sfârşitul lui august, ea a încurajat liderii prezenţi să se înscrie pe o cale pro-europeană. Chiar s-a arătat dispusă să-şi exercite puterea acolo unde este necesar. Efortul Moscovei de a acorda un stat diplomatic unui centru de control al dezastrelor rusesc stabilit în oraşul sârb Niš este doar un exemplu.  Merkel a solicitat premierului sârb Aleksander Vuči să nu semneze acordul. Berlinul era îngrijorat că centrul se poate transforma într-un stabiliment permanent pentru spionajul rus.

Putin vizează şi state membre UE, în special Bulgaria

Eforturile lui Putin de a-şi extinde influenţa nu se opresc la graniţele UE. Guvernul german consideră că Putin a fost surprins că Europa a reuşit să ajungă la un consens privind sancţiunile impuse din cauza Ucrainei, în special din cauză că până şi un candidat al Uniunii ca Muntenegru a susţinut aplicarea lor. Acum Putin face tot ce poate pentru a influenţa politicienii din câte un stat membru UE, în special Bulgaria.

Bulgaria a fost un aliat apropiat al Rusiei şi este aproape dependentă complet de ţiţeiul şi gazul natural rusesc. Un raport intern al Externelor din Germania notează că aproximativ 300.000 de ruşi au cumpărat proprietăţi în Bulgaria. Oficialii din Cancelaria germană sunt îngrijoraţi că Putin ar putea încerca să se folosească de presupusele interese ale minorităţii ruseşti de acolo. Berlinul şi Bruxelles sunt la fel de îngrijorate că guvernul bulgar poate capitula sub presiunile ruseşti şi poate bloca iniţiativele politicii externe ale UE, chiar mai mult decât a făcut-o în trecut. 

Problema fundamentală din punct de vedere occidental este faptul că dorinţa de escaladare şi abilitatea de a realiza acest lucru nu sunt egale. Putin pare pregătit să promoveze interesele ruseşti în ţările vecine, interese economice, politice şi, dacă este necesar, militare. Occidentul nu prea are ce să ofere în schimb şi este complet împotriva unei intervenţii militare în Ucraina sau în Republica Moldova. Chiar şi sancţiunile economice împotriva Rusiei sunt controversate în Germania sau în alte părţi ale UE.

Permiterea unei zone de influenţă rusească în vecinătate

Criticii Moscovei, cum este şi Andreas Schockenhoff, adjunctul conservatorilor lui Merkel din Parlament, crede că sancţiunile trebuie menţinute până când costurile devin prea mari pentru Putin. Dar chiar şi în timpul ultimei runde de sancţiuni UE, Merkel a avut dificultăţi în a-i convinge pe sceptici, cum ar fi premierul italian Matteo Rnezi şi pe cel ungar Viktor Orban, să fie de acord cu impunerea acestor sancţiuni. Astfel ea a fost afectată de comentariile recente făcute de şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, punând efectivitatea sancţiunilor la îndoială.

În timpul unei întâlniri dintre actuali şi foşti miniştri şi consilieri din Ministerul de Externe, câţiva participanţi au criticat strategia Berlinului, spunând că trebuie făcute mai multe concesii ruşilor. Politicianul social democrat Klaus von Dohnanyi, de exemplu, a susţinut că Rusiei trebuie să i se permită o zonă de influenţă în imediata sa vecinătate.

Berlinul din zilele acestea este incapabil, alarmat şi şocat, acesta fiind poate unul dintre motivele pentru care ministrul german de Externe este frustrat de lipsa alternativelor şi a decis să păstreze cursul actual. 

„Chiar dacă ai fost frustrat şi nu ai reuşit de 100 de ori, diplomaţia înseamnă că tot trebuie să încerci să deschizi uşa pentru a 101-a oară“, mărturisea Frank-Walter Steinmeier unui apropiat. Totuşi, întrebarea este dacă cealaltă parte nu cumva a fixat uşa în şuruburi, conchide „Der Spiegel“.