Ce a obţinut Macron la Salzburg şi Bucureşti

Emmanuel Macron a venit în estul Europei în special pentru a-şi onora una din promisiunile campaniei sale electorale, şi anume revizuirea directivei europene cu privire la muncitorii detaşaţi. Cehia şi Slovacia s-au arătat receptive faţă de propunerile preşedintelui francez. Klaus Iohannis a evitat să dea un răspuns direct.

Prima escală a turneului lui Macron în Europa Centrală şi de Est a fost la Salzburg, în Austria, o ţară nemulţumită la rândul ei de imigraţie şi actuala directivă europeană cu privire la muncitorii detaşaţi. Iar escala a fost de bun augur pentru liderul de la Palatul Élysée.

După o reuniune de lucru cu şeful statului francez şi premierii ceh Bohuslav Sobotka şi slovac Robert Fico, cancelarul austriac Christian Kern a anunţat că părţile au ajuns la un acord pentru revizuirea directivei care reglementează situaţia muncitorilor detaşaţi în cadrul Uniunii Europene. La rândul său, Emmanuel Macron a anunţat că există o „aliniere perfectă“ în acest dosar între Franţa, Austria, Cehia şi Slovacia, ultimele două state fiind membre ale Grupului de la Vişegrad, foarte critic faţă de proiectul european al noului preşedinte al Franţei.

Potrivit cancelarului austriac, problema muncitorilor detaşaţi urmează să fie discutată la Consiliul European de la sfârşitul lunii octombrie. Christian Kern şi-a exprimat dorinţa de a se ajunge la un compromis, în timp ce omologul său slovac a promis să facă totul în Grupul de la Vişegrad pentru a obţine sprijin în acest sens.

„La Consiliul European din octombrie, vrem să obţinem o soluţie, un compromis“, a spus Kern, la Salzburg, alături de Macron, Fico şi Bohulka.

Robert Fico (primul din stânga), Emmanuel Macron, Christian Kern şi Bohuslav Sobotka (primul din dreapta) în cadrul conferinţei de presă de la Salzburg FOTO AFP

Ajungerea la un acord între Cei 27 va fi „o veste bună pentru UE“, a recunoscut Fico, adăugând că va face totul, împreună cu Cehia, „pentru alăturarea (poziţiilor, n. red.) în cadrul Vişegrad“.

Tonul preşedintelui român a fost mai pesimist, Klaus Iohannis fiind de părere că e un subiect delicat şi trebuie să se lucreze cu grijă pe această directivă. „Trebui să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observăm că există foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Spania, Germania, Franţa. Dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această Directivă. E inadmisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de o parte în Europa de Vest, pe de altă parte, dorinţa oamenilor din Est de a trăi mai bine. Şi una şi alta este legitimă“, a răspuns Iohannis în problematica muncitorilor detaşaţi.

Macron, primit de Iohannis la Palatul Cotroceni FOTO David Muntean

Preşedintele român a spus că vrea o directivă care „să elimine suspiciunile că unii le iau altora locurile de muncă“ şi s-a împotrivit companiilor care „speculează în mod negativ diferenţele de dezvoltare“ dintre ţările din estul şi vestul Europei.

Salutând o „adevărată transformare“ a atitudinii Cehiei şi Slovaciei, care în mai s-au opus oricărei reforme, Macron a subliniat că „libera circulaţie a muncitorilor în UE nu are ca scop să favorizeze ţările care promovează drepturi sociale mai mici“.

„Acest lucru alimentează, în ţările noastre, populismul şi erodează încrederea în proiectul european“, a semnalat el la Salzburg, plusând la Bucureşti că dumpingul social ar putea duce la o explozie  UE.

Propunerea lui Macron în chestiunea muncitorilor detaşaţi

Deşi lucrătorii detaşaţi reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă din blocul comunitar, subiectul a devenit o chestiune politică importantă în unele capitale ale Europei.

Datând din 1996, directiva permite unei întreprinderi din blocul comunitar să-şi trimită cu titlu provizoriu, în alte state membre UE, un salariat şi să continue să plătească cotizaţii sociale în ţara de origine.

Menit iniţial să faciliteze schimburile între statele cu un nivel de trai comparabil, sistemul a condus la abuzuri şi s-a transformat într-un instrument de dumping social după ce UE s-a extins, începând din 2004, către Europa de Est, cu cotizaţii mai mici, potrivit susţinătorilor reformei, notează AFP.

Franţa vrea să limiteze durata acestor detaşări la 12 luni, pe o perioadă de doi ani, în contextul în care Comisia Europeană (CE) propunea, în mai, o limitare la doi ani. Franţa insistă, totodată, ca muncitorii detaşaţi să-şi plătească toate cotizaţiile în ţările gazdă. În cele din urmă, Macron ţine să elimine fraudele aduse de societăţile fals domicilate în ţările din Europa de Est, mizând în acest sens pe consolidarea controlalelor.

Propunerile preşedintelui francez sunt susţinute de Guvernul austriac. La Salzburg, cancelarul Kern a enumerat trei chestiuni ca bază de discuţii: o durată rezonabilă de detaşare, principiul acelaşi salariu pentru aceeaşi muncă şi creşterea colaborării în vederea combaterii fraudelor.

Ungaria şi Polonia, care numără circa 500.000 de lucrători detaşaţi în cadrul UE, rămân extrem de ostile înăspririi directivei. Spania şi Portugalia au şi ele reticenţele lor, fiind legate în special de capitolul transportatorilor rutieri. Negocierile pe această temă, care interesează de asemenea România şi Bulgaria, vor avea loc separat.

În pofida opoziţiei Poloniei şi Ungariei, adoptarea unei noi directive cu privire la muncitorii detaşaţi are toate şansele de reuşită, întrucât ea necesită o hotărâre doar cu o majoritate calificată şi nu în unanimitate.

Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a salutat, miercuri, „eforturile“ lui Macron de „apropiere a poziţiilor“.

De la Bucureşti, Macron pleacă la Varna, în Bulgaria, unde are programate întâlniri cu premierul Boiko Borisov şi preşedintele Rumen Radev.