Brexit. Britanicii s-ar putea să regrete curând votul privind ieşirea din UE INFOGRAFIE

Britanicii au votat pentru ieşirea ţării lor din UE

După divorţul de Uniunea Europeană, Marea Britanie s-ar putea să aibă parte de un tratament dur din partea blocului comunitar pentru a avea acces la piaţa unică europeană. Liderii europeni au transmis semnale în acest sens încă din timpul campaniei pentru referendum.

Marea Britanie a devenit membră a comunităţii europene în anul 1973, având o serie de beneficii economice şi politice de pe urma apartenenţei la UE. În plus, Marea Britanie a avut permanent un statut privilegiat în Uniunea Europeană, refuzând să devină membră a zonei euro şi a Spaţiului de circulaţie fără frontiere Schengen.

De aproape zece ani, Marea Britanie a optat să facă excepţie şi de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturi Fundamentale, astfel că instanţele britanice nu au ca referinţă cadrul juridic european. De asemenea, Londra are un statut special şi în privinţa contribuţiilor la bugetul comunitar.

"Marea Britanie oricum nu este un membru autentic al Uniunii Europene. În realitate, Marea Britanie a fost şi rămâne membră UE aproape la fel de mult ca Elveţia..., care nu este de fapt membră UE, ba poate chiar mai puţin. Marea Britanie nu a aderat la politicile comunitare în materie de frontiere, nici la Spaţiul Schengen. (...)

De asemenea, nu este parte a zonei euro; începând din anul 2007, Marea Britanie este exceptată de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturi Fundamentale", nota recent agenţia americană de ştiri Bloomberg, amintind că Elveţia, deşi nu este membră UE, face parte din Schengen.

În plus, în contextul crizei economice şi financiare din zona euro şi pe fondul imigraţiei, Marea Britanie a început, de câţiva ani, să formuleze solicitări pentru avantaje suplimentare în relaţia cu Uniunea Europeană. Premierul David Cameron  obţinuse, în februarie, un nou "statut special" al ţării în Uniunea Europeană. 

Acordul permitea Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care să limiteze indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care se constata presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale.

 "Marea Britanie nu va participa niciodată la planuri pentru acordarea de asistenţă financiară unor state din zona euro. De asemenea, companiile britanice nu vor fi discriminate, pentru că oricum sunt în afara zonei euro... Marea Britanie va fi exceptată de la procesul de aprofundare a integrării europene", se lăuda Cameron după reuniunea cu liderii UE. Presa britanică nota, în contextul acordului din februarie, că Marea Britanie va fi singurul stat UE care va avea dreptul la reglementări financiare speciale în relaţia cu UE.

Alte centre financiare importante vâneză poziţia Londrei

Analiştii se aşteaptă ca Brexit-ul să slăbească poziţia dominantă a Londrei pe piaţa globală a tranzacţiilor valutare, estimată la 5.300 miliarde de dolari pe zi, se arată în sondajul realizat în rândul celor 12.000 de membri ai ACI Financial Markets Association, un grup de tranzacţionare pentru pieţele valutare.

 Capacitatea oraşului de a atrage talente şi de a deservi regiuni din întreaga lume a ajutat Londra să-şi construiască un avantaj competitiv. Totuşi, această poziţie de vârf va fi dificil de menţinut, deoarece şi alte centre financiare globale atrag talente şi investiţii, devenind din ce în ce mai competitive, a explicat Marshall Bailey, preşedintele ACI Financial Markets Association. 

Peste 40% dintre tranzacţiile valutare globale se desfăşoară la Londra. Politicienii şi directorii se laudă că în City of London se tranzacţionează mai mulţi dolari decât în New York şi mai mulţi euro decât în toată Uniunea Europeană. 

Alte centre financiare importante râvnesc la poziţia Londrei. Participanţii la sondajul ACI susţin că oraşul german Frankfurt ar fi cel mai mare beneficiar în cazul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, urmat de Paris, New York şi Dublin.

Neplăceri pentru britanici

După ce toate formalităţile  de divorţ vor fi încheiate, Londra va trebui să negocieze un nou accord cu blocul cumunitar, iar liderii UE au anunţat că nu vor face concesii Marii Britanii. În acest caz,  efectul ce va fi primul resimţit al Brexitului va fi asupra libertaţii de circulaţie a cetăţenilor britanici în alte ţări din UE.

 Deşi Marea Britanie nu era membră Schengen era suficient un simplu act de identitate pentru ca britanicii să circule în statele comunitare. Ieşirea ţării din UE, iar putea cost ape britanici libera circulaţie în UE şi reintroducerea vizelor. În plus, ei ar ar trebui să se pregătească să cheltuiască mai mult decât până acum pentru a-şi petrece vacanţele pe Vechiul Continent. Nu doar pentru faptul că prăbuşirea lirei în raport cu euro le va reduce puterea de cumpărare, dar şi in virtutea acordurilor comunitare care permit oricarei companii europene să opereze fără limită de frecvenţă, capacităţi sau preţuri în spaţiul aerian european.

La asta se adaugă taxele de roaming pentru telefonia mobilă, şi ele armonizate la nivel european, sau de regulile europene care permit obţinerea unei despăgubiri financiare în caz de întârzieri sau anulări de zboruri, notează AFP.

Partizanii Brexit au bătut monedă în capanie pe conservarea locurilor de muncă pentru britanici, dar sunt analişti care spun că ieşirea Marii Britanii din UE să fie însoţită de o delocalizare a numeroase posturi, în special în cadrul marilor bănci.

Brexitul se anunţă o bătaie şi mai mare de cap pentru cei 1,3 milioane de expaţi care trăiesc în alte ţări europene, în special în Spania (319.000), Irlanda (249.000), Franţa (171.000) sau Germania (100.000).

Acestia s-ar putea trezi cu o reducere puternica a veniturilor din pensii, din cauza deprecierii puternice a lirei, ceea ce le-ar putea compromite in special investitiile imobiliare in tarile de adoptie.

Fără un acord comercial în vigoare, exporturile Marii Britanii către Uniunea Europeană ar fi supusă taxării, la fel şi exporturile UE către Marea Britanie. Londra ar fi obligat să plătească taxa "naţiunii celei mai favorizate" stabilită de către Organizaţia Mondială a Comerţului, care variază de la 4,1 la sută pe gaz natural lichefiat, la 32 la sută vin.

Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, atrăgea atenţia că o eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi "ireversibilă", întrucât ţara nu va fi reprimită în Blocul comunitar în condiţii acceptabile.

 "Este o decizie ireversibilă. Dacă majoritatea alegătorilor decid ieşirea din Uniunea Europeană, nu va exista nicio revenire. Marea Britanie nu va putea deveni niciodată din nou membră a Uniunii Europene, întrucât acest lucru s-ar putea face doar în condiţii inacceptabile", declarat Hammond, explicând că Londra ar putea fi obligată, dacă ulterior ar formula solicitare de aderare la UE, să devină membră a zonei euro şi a Spaţiului de circulaţie fără frontiere Schengen.

Risc de dezintegrare a Regatului Unit

Încă din timpul campaniei, foştii premieri Tony Blair şi John Major au avertizat că eventuala ieşire din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia. 

"Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară. Cel mai de succes model de uniune din istorie riscă să se destrame pentru totdeauna", a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997.Şi acest lucru începe să devnă realitate. 

Votul britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană are implicaţii semnificative pentru Irlanda şi pentru comunitatea europeană în ansamblul său, a comunicat executivul de la Dublin. La rândul său, prim-ministrul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat că poporul scoţian îşi vede viitorul ca parte a Uniunii Europene. 

Spania a propus vineri, după anunţarea rezultatelor referendumului din Marea Britanie, ca Londra şi Madridul să împartă suveranitatea asupra Gibraltarului, pentru că astfel teritoriul, unde majoritatea alegătorilor au votat pentru rămânerea în blocul comunitar, va avea în continuare acces la piaţa unică, relatează AFP. 

 „Formula noastră (…) este o cosuveranitate britanico-spaniolă pentru o periodă determinată de timp, iar după ce va trece acea perioadă de timp, ne vom îndrepta spre întoarcerea Gibraltarului sub suveranitate spaniolă”, a declarat ministrul de externe de la Madrid, Jose Manuel Garcia-Margallo. El a subliniat că, de acum înainte, problema Gibraltarului nu mai ţine de Uniunea Europeană. 

„Acum este o chestiune bilaterală, care va fi negociată exclusiv între Marea Britanie şi Spania”, a explicat el. Din punct de vedere economic, Gibraltarul depinde în mare parte de accesul la piaţa unică. Gibraltarul, aflat în sudul Spaniei, este de mult timp o sursă de fricţiune între Londra şi Madrid, care vrea să preia din nou controlul asupra teritoriului pe care i l-a cedat Marii Britanii în 1713.