Balcanii, poarta de intrare a vaccinurilor Rusiei şi Chinei în UE

În timp ce Uniunea Europeană întâmpină tot felul de obstacole în se confruntă cu întârzieri în furnizarea dozelor de vaccin COVID, Beijingul şi Moscova şi-a intensificat prezenţa în Balcanii de Vest, unde livrează vaccinul produs în China (Sinopharm) şi Sputnik V în Rusia, şi câştigă puncte în ofensiva diplomatică.

Serbia este în centrul „diplomaţiei vaccinului” pe care China şi Rusia o desfăşoară în această perioadă în ţările mai sărace ale Europei. Beijingul şi Moscova „înlocuiesc” astfel Uniunea Europeană, care se confruntă cu întârzieri de livrare a vaccinului pentru propriile state membre. 

Slovacia şi Croaţia discută cu Rusia pentru a obţine vaccinul Sputnik V 

Croaţia şi Slovacia discută cu Rusia pentru achiziţia vaccinului Sputnik V împoriva coronavirus, relatează, miercuri, presa locală citată de Politico. Nu ar fi primele ţări europene care sunt de acord cu serul rusesc, dacă acesta obţine autorizaţia de la Agenţia Europeană pentru Medicamente.

“Este oportun ca guvernul să înceapă discuţiile cu partea rusească despre stocurile de Sputnik V”, a scris, pe Facebook, premierul slovac Igor Matovič, adăugând că guvernul său va discuta problema joi şi că este în favoarea serului.

Sputnik este “un vaccin grozav cu o eficienţă grozavă”, a spus acesta.

Ministrul Sănătăţii slovac, Marek Krajči, a spus că vaccinul ar putea fi folosit dacă este sigur, şi că agenţia locală a medicamentului va trebui să analizeze procesul de fabricare, a relatat marţi Reuters.

Separat, ministrul Sănătăţii al Croaţiei, Vili Beros, a anunţat că este “de acord să coopereze” cu Rusia în privinţa obţinerii vaccinului Sputnik V, porivit site-ului N1. Există tot mai multe dovezi că vaccinul rusesc este eficient, însă e nevoie de mai multe date pentru a demonstra că e sigur, a spus acesta.

Însă, el a sfătuit împotriva abordării unilaterale pe care Ungaria a avut-o când a emis o autorizaţie de urgenţă, spunând că aprobarea de la Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) ar fi “optimă” pentru că “are criterii foarte ridicate”.

Beros a spus că ambasadorul Rusiei în Croaţia i-a transmis că Moscova se aşteaptă la o posibilă aprobare a Agenţiei Europene la începutul lunii aprilie. EMA nu a primit încă aplicaţia Rusiei.

Vestea vine după ce ministrul de Externe al Slovaciei, Ivan Korčok, s-a întâlnit, marţi, cu omologul său croat, Gordan Grlić Radman, şi a apărat startegia comună a UE de a obţine vaccinuri.

Korčok le-a spus reporterilor că este mai important ca vaccinurile să fie la standarde înalte şi să aibă aprobarea EMA, indiferent de originea lor, potrivit Total Croatia News.

Radman a fost de acord că “toate vaccinurile care vin din ţări terţe trebuie să se conformeze cu legislaţia UE”.

Între timp, Sputnik căştigă teren şi în Serbia, care deja distribuie serul. Preşedintele Aleksandar Vučić a spus, marţi, că ţara sa va deveni un centru de producţie a vaccinurilor Sputnik pentru Balcanii de Vest, cu o producţie de 20 de milioane de doze. Preşedintele Vučić promite să construiască fabrici – ca în epoca iugoslavă - pentru producţia de vaccinuri în ţara sa. Potrivit informaţiilor apărute în presă, tehnologia va veni de la Moscova, Serbia dorind să producă singură vaccinul rusesc. Până atunci, Rusia intenţionează să trimită Serbiei sute de mii de doze de vaccin Sputnik. Beijingul a livrat Serbiei un milion de doze dintr-un aşa-numit ”vaccin mort”, care este utilizat şi pentru difterie şi poliomielită. Produsul chinezilor este mai ieftin şi nu atât de perisabil ca vaccinurile ARNm produse de BioNTech şi Pfizer sau Moderna.

Conform informaţiilor din China, Bahrain şi Peru, eficacitatea vaccinului chinez ar fi de numai 75-80 la sută. China a dat o mare lovitură de imagine cu livrarea vaccinului său, consideră analistul politic Jakša Šćekić. În timp ce statele occidentale au reuşit să livreze doar câteva mii de doze de vaccin de la Pfizer şi BioNTech în ultimele câteva săptămâni, Beijingul asigură capacitate maximă. ”Prietenii la nevoie se cunosc”, spun mulţi sârbi în urma ajutorului livrat de Beijing, afirmă politologul în vârstă de 67 de ani într-un interviu pentru DW. Ultima tranşă de vaccin Sinopharm a fost primită la Belgrad în 11 februarie, în prezenţa premierului Serbiei, Ana Brnabic şi a ambasadorului Chinei, Chen Bo. Pentru China, distribuţia de vaccin în Serbia înseamnă un câştig geopolitic important, care îi permite să îşi amplifice prezenţa în regiune.

De altfel Balcanii de Vest au fost o zonă de interes pentru China în ultimii ani. Profesorul Vladimir Shopov (European Council on Foreign Relations) consideră că în ultimul deceniu China a devenit o adevărată forţă în Balcanii de Vest.

China este, spune profesorul bulgar, al treilea actor important în regiune, are abordări strategice, chiar dacă activităţile din diferite ţări variază şi se poziţionează drept o prezenţă economică indispensabilă.Interacţiunile culturale, de comunicare sau politice ale Chinei cu ţările din Balcanii de Vest, se transformă uşor în relaţii instituţionalizate, stabilite pe termen lung.

Vuk Vuksanovic, cercetător la Centrul pentru politici de securitate din Belgrad, fost diplomat, a spus la Europa Liberă că Serbia este de multă vreme o zonă de „testare a terenului" pentru China. „Am văzut asta în domeniul apărării, în construcţii, tehnologie, iar acum cu vaccinul. E locul în care Beijingul a testat politici pe care speră să le aplice şi în alte zone din Europa”, crede Vuksanovic. Şi Macedonia de Nord speră acum să cumpere 200,000 de doze de Sinopharm. Bosnia-Herţegovina a primit 2.000 de doze din vaccinul rusesc, iar altele 200.000 sunt aşteptate luna viitoare. Şi Muntenegru aşteaptă 100.000 de doze de Sputnik V, o cantitate semnificativă pentru populaţia sa de doar 625.000 de persoane.

Guvernele Chinei şi Rusiei fac pur şi simplu politică cu livările de vaccinuri. În schimb, guvernele occidentale trebuie să se coordoneze în cadrul UE şi să ia în calcul consideraţii economice în deciziile lor. China încearcă să câştige capital politic din această situaţie, prezentându-se ca partener capabil care, spre deosebire de UE, nu te arată constant cu degetul pentru probleme precum democraţia sau drepturile omului. Şi alte state din Europa Centrală şi de Sud-Est s-ar reorienta mai nou spre est. Însăşi Ungaria, ţară membră a Uniunii Europene, ori Turcia, îşi pun speranţele în sprijinul Chinei şi Rusiei în lupta contra pandemiei.  Ungaria a primit marţi primele doze ale vaccinului produs în China. Este singura ţară din Uniunea Europeană care a aprobat utilizarea acestui ser. Ungaria foloseşte şi vaccinul produs în Rusia.

Şi premierul Cehiei Andrej Babis se arată interesat: el a vizitat chiar Budapesta şi Belgradul la începutul lunii, pentru a discuta strategiile acestor ţări. Comisia Europeană anunţa în ianuarie că va institui un mecanism de coordonare a distribuţiei de vaccin către ţările partenere ale statelor membre, o atenţie deosebită fiind acordată Balcanilor de Vest, vecinătăţii estice şi celei sudice, dar şi Africii. 

Statele grupului de la Vişegrad cer Comisiei Europene să acţioneze mai rapid în achiziţia şi distribuţia vaccinurilor anti-COVID-19 

Statele grupului de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia) au cerut miercuri Comisiei Europene să acţioneze mai rapid în achiziţia şi distribuţia vaccinurilor anti-COVID-19.

Mesajul a fost transmis după o reuniune a liderilor celor patru ţări desfăşurată în oraşul polonez Cracovia şi ocazionată de aniversarea a trei decenii de la crearea acestei iniţiative, întâlnire la care a participat şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Discuţiile la acest summit au fost dominate de gestionarea pandemiei şi impactul economic al acesteia. Printre alte subiecte abordate s-au regăsit ajutoarele necesare pentru redresarea economiei, securitatea energetică şi digitală, precum şi consolidarea relaţiilor multilaterale.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut Comisiei Europene ''să folosească întreaga forţă economică a Uniunii Europene pentru a face presiuni asupra marilor corporaţii'' farmaceutice cu care a semnat contracte pentru furnizarea de vaccinuri, dar care, deşi au primit ''plăţi anticipate consistente'', au evitat includerea în aceste angajamente a unor dispoziţii specifice care să asigure livrări în cantităţi şi termene clare.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a vorbit despre necesitatea frânării pandemiei cu ajutorul vaccinurilor ''care funcţionează'', aluzie clară la decizia ţării sale de a cumpăra vaccinul rusesc Sputnik V fără a mai aştepta o autorizare a acestuia de către instituţiile UE. ''Nu există vaccin oriental şi nici occidental, există vaccin bun şi vaccin prost'', a indicat şeful guvernului ungar, care a sugerat separarea problemei vaccinării de cea politică. Este necesar ca vaccinurile să sosească rapid, cu respectarea regulilor de siguranţă, şi ''viteza este mai importantă decât preţul vaccinurilor'', a mai spus Orban.

Şi premierul ceh Andrej Babis consideră că UE ar trebui să acţioneze mai rapid şi mai eficient în achiziţia vaccinurilor, despre care a apreciat că sunt esenţiale pentru protejarea economiei ţărilor grupului de la Vişegrad, regiune pe care a descris-o drept ''un mare spaţiu pentru investiţii''.