Autorităţile franceze analizează eşantioanele aduse de jurnaliştii de la „Le Monde“ din Siria

Franţa va analiza eşantioanele aduse din Siria de jurnaliştii cotidianului Le Monde, care ar putea conţine dovezi privind folosirea armelor chimice, a anunţat un oficial de rang înalt francez, sub acoperirea anonimatului, relatează AFP.

"Mai multe eşantioane ne-au fost predate (de jurnaliştii Le Monde). Suntem de acord să efectuăm analize", a declarat acest oficial de rang înalt, afirmând că Guvernul a analizat propriile eşantioane, la fel ca Statele Unite şi Marea Britanie, ceea ce a condus la "indicii dar nu la dovezi oficiale ale utilizării gazelor de luptă" în Siria.

Aserţiunile privind folosirea armelor chimice, de către părţile implicate în conflictul din Siria, au câştigat teren, luni, după ce opoziţia a anunţat că forţele guvernamentale au folosit gaze lacrimogene, într-o ofensivă din suburbia Harasta, a capitalei Damasc.

Tot luni, cotidianul francez „Le Monde“ a publicat o relatare la prima-mână a unui jurnalist, care susţine că el şi fotograful care îl însoţea au fost gazaţi şi deţin dovezi ale folosirii unor arme interzise, în Siria.

"Noaptea trecută, am început să primim informaţii potrivit cărora regimul a folosit doze mici de gaz sarin, în zona rurală a Damascului. Avem cel puţin două sate în care au fost folosite doze mici de sarin. Am aflat de cel puţin cinci decese confirmate, cauzate de asfixiere, din cauza gazului sarin. Avem cel puţin 200 de cazuri de persoane rănite, care au nevoie urgentă de ajutor", a declarat Khaled Saleh, membru al Coaliţiei Naţionale Siriene.

Potrivit anchetatorilor, problema este că obţinerea unor probe ca dovadă este înşelătoare, întrucât au fost folosiţi şi alţi agenţi chimici, precum gazul lacrimogen şi, o dată amestecate, este greu să se obţină rezultate. Există speculaţii, că ceilalţi agenţi chimici sunt utilizaţi în mod deliberat, pentru a masca gazul sarin.

Jurnaliştii de la „Le Monde“ au relatat că forţele rebelilor din Jobar, o suburbie a Damascului. au fost atacate în mai multe rânduri în ultima lună cu gaze de luptă. Atacurile nu sunt detectabile: gazul nu are nici culoare, nici miros, nici nu emite fum. Doar efectele se fac simţite treptat: întâi tuse violentă şi ameţeli, tulburări ale văzului, vărsături şi afectarea organelor interne.

De asemenea, BBC a obţinut la începutul lui mai o filmare în care civilii sunt victime ale unui atac cu gaz, în oraşul Saraqeb, situat în nord. Barack Obama avertizase că folisrea armelor chimice ar putea duce la o intervenţie contra regimului sirian. Regimul de la Damasc neagă cu vehemenţă că ar fi recurs la arme chimice. Şi, pe de altă parte, Carla del Ponte, membră a comisiei ONU care investighează incidentele, a indicat că şi rebelii ar folosi la rândul lor o substanţă neuroparalizantă, gazul sarin.

UE ridică embargoul asupra armelor pentru rebelii sirieni

Miniştrii europeni de Externe au decis, luni seara, la Bruxelles să ridice embargoul privind armele pentru rebelii sirieni, dar nicio ţară nu intenţionează să trimită arme în următoarele două luni pentru a nu pune în pericol iniţiativa de pace ruso-americană, relatează AFP.

"UE a decis să pună capăt embargoului privind armele pentru opoziţia siriană şi să menţină celelalte sancţiuni împotriva regimului sirian", adoptate în urmă cu doi ani, a anunţat ministrul britanic William Hague în mijlocul nopţii, la încheierea unei reuniuni maraton.

Dar, în fapt, această măsură nu va schimba nimic pentru rebeli, care se confruntă cu o ofensivă a armatei siriene, în special în jurul oraşului strategic Qousseir (centru).

Aceasta deoarece cele 27 de state membre UE "au promis să nu exporte arme în acest stadiu şi, în orice caz, să aplice un anumit număr de criterii stricte pentru eventualele exporturi viitoare", a explicat ministrul luxemburghez Jean Asselborn.

"Este o ridicare simbolică a embargoului. Concret, nu va fi nicio livrare de arme cel puţin până la 1 august", a afirmat la rândul său un oficial francez, sub acoperirea anonimatului.

Nicio armă nu ar trebui livrată până la 1 august, dată la care miniştrii au prevăzut să îşi "reexamineze" poziţia. Acest termen ar trebui să le permită să realizeze un prim bilanţ al conferinţei internaţionale "Geneva 2" prevăzută în iunie, la iniţiativa Statelor Unite şi Rusiei.

Organizarea unei astfel de conferinţe de pace privind Siria va fi "o problemă dificilă", a avertizat, luni seara, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, la încheierea unei întrevederi, la Paris, cu omologul său american John Kerry.

"Am discutat despre modul în care să procedăm (...) pentru ca această conferinţă să aibă loc. Nu este o misiune uşoară, este într-adevăr o problemă dificilă", a declarat Seghei Lavrov, a cărui ţară susţine regimul de la Damasc.

Lavrov şi Kerry, care au avut a şasea întâlnire de la preluarea funcţiei de către John Kerry, în februarie, s-au întâlnit într-un hotel din Paris pentru a discuta despre data unei conferinţe de pace şi despre reprezentanţii opoziţiei şi ai regimului preşedintelui Bashar al-Assad, care vor participa.

"Aşa cum a spus John, ne-am concentrat înainte de toate asupra necesităţii de a stabili lista participanţilor de partea siriană, grupul Guvernului şi cel al opoziţiei, aşa cum am vorbit la Moscova", a explicat Lavrov.

Daca Damascul şi-a dat "acordul de principiu" de a participa la "Geneva 2", opoziţia siriană, reunită de joi la Istanbul, pare profund divizată şi nu s-a pronunţat încă asupra prezenţei sale. Negocierile au continuat luni dar fără a se înregistra progrese, potrivit unui membru al Coaliţiei siriene.

Ministrul rus de Externe a subliniat că această conferinţă de pace ar putea fi "extinsă pentru includerea tututor actorilor cheie" din regiune. Moscova vrea de multă vreme ca Iranul, susţinător al regimului de la Damasc, să participe la negocieri, ceea ce occidentalii refuză.

În iunie 2012, prima conferinţă de la Geneva a reunit şefi ai diplomaţiei din cele cinci ţări membre permanente ale Consiliului de Securitate (Statele Unite, China, Rusia, Franţa şi Marea Britanie), reprezentanţi ai Irakului, Kuwaitului, Qatarului, Turciei şi oficiali ai ONU şi Uniunii Europene.

Lavrov şi Kerry au luat apoi cina împreună, la un restaurant din capitala franceză, împreună cu omologul lor francez Laurent Fabius, întors de la Bruxelles.