Angela Merkel la Viena, la o reuniune pe tema crizei migraţiei cu liderii ţărilor de pe „ruta din Balcani“

Cancelarul german Angela Merkel

Criza migraţiei, care s-a soldat pentru Angela Merkel cu recente înfrângeri electorale ustrătoare, a mobilizat-o să participe sâmbătă, la o reuniune, la Viena, a ţărilor de pe "ruta din Balcani", aflate în continuare în căutarea unei acţiuni comune. Cancelarul german a făcut apel la creşterea numărului acordurilor de expulzare cu ţările de origine de unde provin migranţi  ilegali.

Cancelarul german Angela Merkel a insistat sâmbătă ca Europa să îşi accelereze lupta împotriva imigraţiei ilegale prin înmulţirea acordurilor de expulzare în ţările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil, relatează AFP. 

 "Vrem să stopăm imigraţia clandestină, respectându-ne în acelaşi timp responsabilităţile umanitare", a declarat Merkel la capătul unei reuniuni regionale la Viena, la care au luat parte reprezentanţi din zece ţări de pe ruta balcanică a migraţiei.

"Este necesar să semnăm acorduri cu ţări terţe, în special din Africa, dar şi cu Pakistan şi Afganistan, pentru a deveni clar că cei care nu au dreptul să rămână în Europa sunt trimişi înapoi în ţările lor de origine", a adăugat cancelarul german.

„Ruta Balcanilor“, care porneşte din Grecia şi are ca destinaţie Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranţi până în martie. Sute de imigranţi încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum sunt însă puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.

Conform Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), peste 300.000 de imigranţi şi refugiaţi au traversat în 2016 Mediterana pentru a ajunge în Europa, în principal în Italia, o cifră mult sub cea înregistrată în primele nouă luni din 2015 (520.000), însă peste cea din 2014 (216.054).

Închiderea 'rutei Balcanilor' şi semnarea unui acord controversat între UE şi Turcia, în martie, au dus la scăderea numărului de imigranţi ajunşi în Europa prin Mediterana.

Premierul grec Alexic Tsipras, prezent de asemenea la reuniunea din capitala austriacă, a pledat pentru solidaritate europeană faţă de ţara sa, unde circa 60.000 de solicitanţi de azil sunt blocaţi din martie.

În acest sens, Merkel a deplâns faptul că sistemul de relocalizare în Uniunea Europeană a refugiaţilor ajunşi în Grecia şi Italia este 'prea lent'.

Tsipras a cerut personal european suplimentar pentru a întări serviciile elene de azil, copleşite de numărul mare de proceduri de gestionat, aşa cum au promis statele membre în ultimele luni.

Îngrijorat de riscul ca acordul cu Ankara să cadă, iar afluxul de imigranţi spre insulele greceşti să se reia, premierul elen a insistat ca UE să îşi respecte angajamentele faţă de Turcia, invocând necesitatea punerii în aplicare a liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii turci, o clauză intens dezbătută în interiorul UE.

Tot la finalul reuniunii de la Viena, cancelarul austriac Christian Kern a anunţat că ţările de pe ruta balcanică au convenit că trebuie întărite controalele la frontiera externă a UE, transmite şi DPA.

Participanţii la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reuşit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deşi ruta balcanică este închisă, a spus Kern.

El a adăugat că liderii au discutat despre accelerarea procedurilor de azil în Grecia pentru a reduce numărul persoanelor blocate în această ţară şi despre încheierea de acorduri de repatriere cu ţările africane pe modelul înţelegerii UE-Turcia.

"Trebuie să recâştigăm controlul asupra programului nostru extern. Noi trebuie să fim cei care decidem cine vine în Europa, nu reţelele de traficanţi", a mai spus cancelarul austriac. 

Cancelarul austriac social-democrat Christian Kern a fost iniţiatorul acestei întâlniri regionale, la care au participat şefi de guvern şi de stat din alte zece ţări membre UE.

În multe dintre aceste ţări, problema primirii refugiaţilor şi solicitanţilor de azil ocupă un loc central în dezbaterea naţională.

Angela Merkel a fost nevoită, recent, să prezinte o "mea culpa" pe tema politcii sale în domeniul migraţiei, în urma celor două înfrângeri electorale suferite de partidul său în faţa dreptei populiste.

Premierul ungar Viktor Orban este unul dintre oponenţii politicii primirii, încarnate de cancelarul german, şi mecanismului european de redistribuire a refugiaţilor, împotriva căruia organizează un referendum pe 2 octombrie.

Şefa Guvernului german a promis recent că va face totul pentru a evita un nou haos, ca cel din toamna lui 2015, care a condus la o "pierdere a controlului" - parţială - al frontierelor.

Premierul grec Alexis Tsipras pledează la rândul său pentru mai multă solidaritate faţă de ţara sa, în care sunt blocaţi aproximativ 60.000 de solicitanţi de azil. Alţi câţiva mii sunt blocaţi în Bulgaria şi Serbia, din cauza consolidării controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene.

România, Croaţia, Slovenia, dar şi Macedonia şi Albania - două ţări care nu fac parte din UE, la fel ca Serbia - au trimis reprezentanţi la reuniune.

Aceste subiecte au fost deja dezbătute în nenumărate rânduri în cadrul instanţelor UE, reprezentată la Viena de preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi de comisarul european Dimitris Avramopoulos.

Problema migraţiei "nu va fi soluţionată toamna asta şi nici măcar în 2017", recunoaşte Christian Kern.

Închiderea "rutei prin Balcani" şi semnarea unui acord controversat între UE şi Turcia, în martie, au condus la o scădere a numărului migranţilor care traversează Marea Mediterană.