Analiză. Theresa May se teme de complotul parlamentarilor, Europa se pregăteşte pentru un Brexit dur

Premierul britanic Theresa May

Partidul Conservator a păstrat-o pe Theresa May în funcţia de premier, dar a respins proiectul ei de Brexit. Problema este războiul intern din partidul de guvernământ care ar putea agrava sciziunea existentă. În plus, premierul May se teme de comploturi puse la cale de parlamentari cu scopul de a-i retrage controlul procesului de ieşirea Marii Britanii din UE.

Cabinetul premierul britanic, Theresa May, a apreciat duminică „extrem de îngrijorătoare” presupusele comploturi puse la cale de parlamentari cu scopul de a-i retrage conducerea Brexit-ului în săptămâna care urmează, transmite AFP.

Presa scrie că unii deputaţi intenţionează să depună amendamente legate de funcţionarea Camerei Comunelor pentru a împiedica planurile premierului Theresa May în ce priveşte ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Poporul britanic a votat pentru a părăsi Uniunea Europeană şi este primordial ca aleşii politici să respecte acest verdict”, a spus o purtătoare de cuvânt a Downing Street.

„Orice tentativă vizând să retragă puterea guvernului de a îndeplini condiţiile legale pentru o ieşire ordonată în acest moment istoric este extrem de îngrijorătoare”, a adăugat ea.

„Deputaţii care doresc să respecte Brexit-ul trebuie să voteze pentru el, altfel există riscul ca parlamentul să împiedice Brexit-ul”, prevăzut pentru 29 martie, a precizat purtătoarea de cuvânt a premierului.

Vineri, pe culoarele parlamentului britanic puteau fi auzite discuţii insistente despre o "insurgenţă" care câştigă teren. Luni, guvernul îşi va prezenta "Planul B", care ar trebui să intre apoi în dezbatere parlamentară, însă există deputaţi care îşi doresc să blocheze acest proces.

Conservatorul Nick Boles şi laburiştii Yvette Cooper si Hilary Benn sunt printre iniţiatorii noii legi, însă vor trebui să-l convingă pe speaker-ul Camerei Comunelor să introducă proiectul pe ordinea de zi.

Initiaţiva - numită Retragerea din Europa 3.0 - ar urma să amâne ieşirea Regatului Unit din UE la data de 29 Martie dacă Parlamentul nu ajunge la un acord asupra căii de urmat. Guvernul va fi forţat să ceară o extindere a perioadei de negociere între 9 luni şi doi ani, scrie CNN.

Situaţia în acest moment nu întrevede ce fel de modificări ar putea avea Planul B al guvernului pentru a convinge parlamentarii. Pe de altă parte, nici Parlamentul nu a indicat o alternativă viabilă. 

Iniţiativa nu va fi îmbrăţişată oficial de niciunul dintre liderii marilor partide, însă felul în care Camera a votat împotriva guvernului cu 230 voturi împotrivă, dintre care 118 din propriul partid al Theresei May, arată că surprizele sunt posibile.

Parlamentarii "rebeli" riscă foarte mult, deoarece abaterile de la disciplina de partid în Parlament sunt aproape intotdeauna aspru pedepsite. De exemplu, parlamentarii conservatori care au susţinut tabăra "Remain", a celor care au susţinut apartenenţa la UE, sunt aproape sigur excluşi de pe listele partidului pentru următoarele alegeri, de vreme ce în circumscripţiile lor au apărut "comitete de iniţiativă" din rândul membrilor partidului care le cer plecarea.

Există deputaţi gata să părărsească partidul dacă acesta nu se exprimă clar împotriva unui Brexit dur, după cum alţii, aşa numiţii Brexiteers, sunt foarte vehemenţi împotriva oricărei încercări de a submina guvernul:

„Nu există niciun precedent prin care Parlamentul să-şi fi asumat efectiv controlul asupra guvernului. Până acum am luat puterea din mâinile regilor autoritari, iar acum sunt unii care vor să luăm puterea din mâinile poporului britanic, pur şi simplu pentru că nu sunt de acord cu ceea ce poporul a decis", a declarat un parlamentar conservator pentru CNN.

Teresa May este aşteptată să detalieze luni în faţa deputaţilor un nou plan pentru Brexit după respingerea masivă, pe 15 ianuarie, de către deputaţi a acordului pe care l-a încheiat cu Bruxellesul la sfârşitul lui 2018.

Şefa cabinetului de la Londra s-a angajat în negocieri cu opoziţia pentru a încerca să ajungă la un consens asupra unui nou acord, dar situaţia se află în impas.

Statele membre se pregătesc şi pentru un Brexit dur

În încercarea de a desluşi felul în care vor evolua relaţiile cu britanicii, care nu spun clar nici dacă vor să rupă uşa UE peste 10 saptamani, nici dacă vor să prelungească agonia negocierilor sau poate chiar să renunţe şi să rămână în interiorul Uniunii, ţările vecine nu ştiu la ce să se aştepte, fiind sătule deja de atâta Brexit şi preocupate de propriile probleme, cum ar fi apropiatele alegeri pentru Parlamentul European din luna mai, scrie Reuters.

Oficialii europeni i-au avertizat liderii britanici că se aşteaptă la o poziţie clară, cât mai curând, din partea acestora, în paralel, însă, guvernele europene intensifică pregătirile în vederea unei ieşiri dure a Regatului Unit.

Ţările membre ale Uniunii Europene cheltuiesc zeci de milioane de euro, suplimentează personalul vamal şi emit decrete de urgenţă pentru a face faţă posibilităţii tot mai probabile a producerii unui Brexit fără un acord, informează agenţia The Associated Press.

Capitalele europene se pregătesc să reglementeze situaţia cetăţenilor britanici care locuiesc şi muncesc în spaţiul Uniunii Europene şi care după Brexit nu vor mai beneficia de drept de şedere şi speră că Marea Britanie face la fel în cazul propriilor cetăţeni.

Londra a anunţat că cetăţenii UE vor putea rămâne temproar în Marea Britanie chiar şi în cazul unui Brexit fără acord.Portugalia a anunţat că va crea linii speciale de aşteptare la aeroporturi pentru cetăţenii britanici, în condiţiile în care un număr mare de turişti din Regatul Unit vizitează anual Portugalia.

Comisia Europeană, care printre altele presează statele membre să adopte propriile măsuri la nivel naţional, a publicat 88 de note sectoriale în vederea pregătirii UE pentru un scenariu de Brexit fără acord.

Executivul comunitar a prezentat la 19 decembrie aceste măsuri care vizează evitarea haosului pe 29 martie 2019 dacă până atunci nu este finalizat niciun acord privind o retragere ordonată a Regatului Unit din UE.

Măsurile respective se referă la drepturile cetăţenilor, cu o abordare ”generoasă” cu condiţia reciprocităţii, şi la sectoarele cele mai expuse: pieţele financiare, traficul aerian, vămile şi piaţa emisiilor de CO2.

Executivul UE a anunţat după votul de marţi seară din parlamentul britanic că va trimite o echipă în capitalele „Celor 27″ pentru a-şi coordona activitatea cu cele ale statelor membre. ”Nimic nu este lăsat la voia întâmplării”, a dat asigurări un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Cea mai expusă este Republica Irlanda, ce are o frontieră terestră comună cu Regatul Unit. Dublinul a anunţat suplimentarea personalului vamal şi sanitar cu 1.000 de angajaţi, măsură considerată necesară în cazul retragerii Regatului Unit din UE, cu sau fără un acord.

În bugetul său pentru 2019, Irlanda a alocat 1,5 miliarde euro pentru amortizarea oricărei „unde de şoc” legate de divorţul dintre britanici şi UE. În plus, în luna martie ar urma să fie adoptată de parlamentul irlandez o lege pentru a contracara consecinţele unui Brexit fără acord.

Aeroporturile şi porturile sunt vizate de măsuri speciale. Portul din Dublin a fost dotat cu locuri speciale pentru inspecţii şi au fost suplimentate parcările pentru camioane, iar personalul administrativ a fost suplimentat cu 144 de angajaţi.

Franţa a declanşat joi planul său referitor la un Brexit fără acord, plan pregătit din aprilie 2018, care include un set de măsuri legislative şi juridice. Este vorba în special de reglementarea statutului celor aproximativ 200.000 de britanici care trăiesc în Franţa, care vor avea la dispoziţie 12 luni pentru a-şi clarifica situaţia, ”cu condiţia reciprocităţii” din partea Regatului Unit.

O altă măsură se referă la realizarea ”de urgenţă” a infrastructurilor necesare pentru a asigura controalele la frontiere începând cu 29 martie.

Foarte expusă în cazul unui Brexit fără acord este şi Olanda, mai ales ca urmare a legăturilor comerciale prin intermediul celui mai mare port din Europa, Rotterdam. Haga a alocat deja o rezervă financiară de 100 de milioane de euro şi are în vedere recrutarea a 900 de noi angajaţi vamali.

Săptămâna trecută guvernul olandez a anunţat că cei aproximativ 45.000 de cetăţeni britanici şi familiile lor care trăiesc în Olanda îşi vor păstra dreptul de a trăi şi a munci inclusiv în cazul unui Brexit fără acord, beneficiind de o perioadă de 15 luni pentru a solicita un permis de şedere.

Guvernul de la Madrid a lansat un site http://www.lamoncloa.gob.es/brexit/Paginas/index.aspx) în vederea informării agenţilor economici, dar şi a cetăţenilor britanici stabiliţi în Spania şi a cetăţenilor spanioli care trăiesc pe teritoriul britanic.

Suedia îşi continuă pregătirile pentrru securizarea statutului celor 20.000-30.000 de britanici care trăiesc în ţara nordică şi pentru a sprijini companiile. Autorităţile suedeze au identificat patru sectoare sensibile – aprovizionarea cu medicamente, serviciile vamale, finanţe-bănci şi chestiuni sanitare şi fitosanitare.

O prelungire a negocierilor privind Brexit ar însemna că summitul UE de la Sibiu să găsească Regatul Unit în postura de membru al Uniunii Europene, şi ar complica foarte mult calculele cu privire la rezultatul alegerilor europene. Mulţi oficiali europeni au sesizat pericolul şi sunt îngrijoraţi de perspectivă, dar totuşi puţini sunt cei care ar spune răspicat că Marea Britanie trebuie să părăsească în orice condiţii Uniunea Europeană la sfârşitul lui martie.

Chiar dacă scenariul prelungirii Brexitului le dă frisoane multora, liderii europeni fiind conştienţi că este scenariul cel mai riscant şi potenţial cel mai prost pentru Uniune, nimeni nu vorbeşte deschis despre asta, mărginindu-se să-şi reafirme ataşamentul faţă de acordul negociat de echipa lui Barnier.

Însă Brexitul nu mai poate fi ignorat. Va sta ca un spin în faţa tuturor până când se va găsi o rezovare, conchide Reuters.