Alegeri prezidenţiale Franţa. Emmanuel Macron a fost reales preşedinte

Colaj cu Marine Le Pen şi Emmanuel Macron FOTO EPA-EFE

Preşedintele în exerciţiu al Franţei, Emmanuel Macron, este dat câştigător în turul doi al scrutinului prezidenţial, cu 58,2 la sută dintre voturi.

UPDATE: Emmanuel Macron a fost reales, duminică, preşedinte în Franţa. Acesta a câştigat în defavoarea contracandidatei sale din partea dreptei radicale, Marine Le Pen. Chiar dacă o pierdut alegerile, Le Pen a obţinut un scor neaşteptat de mare (41.45%). 

În timpul discursului după aflarea rezultatelor parţiale, Emmanuel Macron a declarat că acest vot îl obligă pentru anii care vin şi le-a mulţumit celor care au ales să aibă încredere în el, nu doar pentru ideile sale ci şi pentru ca Le Pen să piardă. 

“După cinci ani de transformare, de ore cu bucurii şi ore dificile, dar şi de crize excepţionale, astăzi, 24 aprilie 2022, o majoritate a ales să îmi arate încredere ca să fiu preşedintele ţării noastre în următorii cinci ani. Ştiu ce vă datorez. Ştiu şi că unii dintre compatrioţii noştri au votat astăzi pentru mine, nu pentru a-mi susţine ideile, ci pentru a le bloca pe cele ale extremei dreapta. Le mulţumesc. Acest vor mă obligă pentru anii care vin”, a spus Macron.

Marine Le Pen l-a sunat pe contracandidatul său pentru a-l felicita. Ea consideră că a reuşit să obţină un rezultat foarte bun pe care îl vede ca o victorie. Le Pen a precizat că va continua angajamentul faţă de Franţa şi francezi. 

„Un mare vânt al libertăţii a fi putut să se înalţe peste ţară. Soarta a decis altceva la urne. Acest rezultat este mărturia unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei. Nu am niciun resentiment. Nu îi voi anbandona niciodată pe francezi. Lansăm marea bătălie electorală a legislativelor. Voi duce această bătălie alături de Jordan Bardella”, a spus Le Pen.

Potrivit sondajului realizat de Ipsos-Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France şi France24-RFI-MCD, Emmanuel Macron, 44 de ani, ar urma să obţină 58,2 la sută din voturi, iar contracandidata sa, Marine Le Pen, 53 de ani, 41,8 la sută din voturi.

Prezenţa la vot se ridica la 63,23% la ora locală 17.00, iar nivelul absenteismului era estimat la 28%.

Potrivit comentatorilor politici de la Paris, în cazul unui nivel ridicat al absenteismului, Le Pen ar fi favorită la urne.

De altfel, Marine Le Pen se clasează pe primul loc în teritoriile de peste mări, potrivit rezultatelor definitive.

Candidata Adunării Naţionale (RN, extremă dreapta) a obţinut 69,60% dintre voturile exprimate (92.106 de voturi), iar Emmanuel Macron 30,40% (40.229 de voturi) în Guadelupa, unde rata prezenţei la urme a fost de 47,18%.

În Martinica, Le Pen a obţinut 60,87% dintre voturi, iar preşedintele francez în exerciţiu 39,13%. În acest departament, prezenţa la vot a fost de 45,45%.

În Guiana, Marine Le Pen  a fost aleasă de 60,70% (21.734 de voturi) dintre alegători, iar candidatul La République En Marche (LREM) de 39,30% (14.073 de voturi), la o rată a prezenţei la vot de  38,89%.

Ea s-a clasat pe primul loc şi la Saint-Martin şi Saint-Barthélemy, cu 55,42% dintre voturile exprimate, urmată de rivalul său, cu 44,58%, la un nivel al participării în turul doi de 38%.

Cu o diferenţă mai mică, tot Marine Le Pen învinge şi la Saint-Pierre şi Miquelon, cu 50,69% dintre voturile exprimate, iar actualul preşedinte a obţinut 49,31% dintre voturile exprimate. Nivelul prezenţei la urne este de 57%.

Potrivit acestor rezultate, dezvăluite de La Libre şi LN 24, Emmanuel Macron se clasează pe primul loc numai în Polinezia franceză, cu 51,81% dintre voturile exprimate (42.880 de voturi), urmat de Marine Le Pen cu 48,19% (39/890 de voturi). În Polinezia, absenteismul este de 57,75%.

Rezultat remarcabil pentru Marine Le Pen

Acum cinci ani, Le Pen a pierdut clar în faţa lui Macron, obţinând doar 33,9% din voturi în turul doi.

La fel ca în 2017, francezii au avut de ales între doi candidaţi cu viziuni diametral opuse pentru ţara lor.

Francezii s-au aflat în faţa unei alegeri istorice: o reconfirmare a preşedintelui în funcţie sau alegerea unei femei, ceea ce ar fi o premieră şi, în acelaşi timp, ar propulsa dreapta radicală în fruntea ţării. Această opţiune ar fi o explozie care ar rezona cu mult dincolo de graniţele ţării, comparabilă cu Brexitul şi cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, în 2016, comentează AFP.

O realegere a preşedintelui în exerciţiu Macron ar reprezenta continuitate, chiar dacă acesta a promis că se va reînnoi în profunzime, afirmând că vrea să plaseze ecologia în centrul celui de-al doilea - şi ultim- mandat al său, notează AFP.