Alegeri legislative în Grecia: care sunt mizele scrutinului pentru Uniunea Europeană

Grecii ies la vot duminică, în cadrul alegerilor legislative anticipate FOTO AP

Întreaga Europă urmăreşte, duminică, alegerile legislative din Grecia, un moment deosebit de important atât pentru eleni, cât mai ales pentru viitorul Uniunii Europene, în condiţiile în care partidul de extremă-stânga Syriza, cu mari şanse de a câştiga scrutinul, se pregăteşte să renunţe la măsurile de austeritate impuse guvernului de la Atena.

Un asemenea scenariu ar putea determina Grecia să iasă din zona euro, iar mulţi oficiali europeni se tem că acesta ar putea fi începutul sfârşitului pentru întreaga construcţie comunitară. Din acest motiv, coaliţia de dreapta, aflată la guvernare, a făcut apel încă o dată la cetăţenii eleni să voteze raţional şi să nu dea puterea stângii radicale. Mai mult decât atât, premierul grec Antonis Samaras i-a anunţat pe alegători, într-o ultimă încercare de a-i convinge, ca ţara dă semne de redresare economică.

„Deficitul a fost eliminat. Nu mai trebuie să ne împrumutăm, deoarece avem un început de creştere economică, iar şomajul este în scădere. Fireşte, drumul este lung, dar cifrele sunt din ce în ce mai optimiste”, le-a transmis Antonis Samaras elenilor. 

De asemenea, premierul grec a promis că anii dificili de austeritate prin care a trecut Grecia se vor termina în curând, iar taxele vor fi rând pe rând reduse pentru eleni. „Partidul radical Syriza va spulbera toate sacrificiile făcute de poporul grec, în toţi aceşti ani”, le-a mai spus Antonis Samaras cetăţenilor greci.

Alegeri legislative în Grecia: „Umilirea naţională trebuie să înceteze”

Economia Greciei a scăzut cu aproape 25 la sută de la începutul crizei euro, deşi aceasta a fost ajutată cu nu mai puţin de 240 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene, a Băncii Centrale şi a Fondului Monetar Internaţional. Datoria ţării este în prezent de 175% din Produsul Intern Brut al Greciei, însă cifrele cele mai înspăimântătoare vin din partea pieţei muncii: 25% din populaţie nu are un loc de muncă, iar 50% dintre tineri sunt şomeri.

De aceea, grecii de rând par să-şi fi pierdut orice încredere în coaliţia de dreapta condusă de premierul Antonis Samaras, îndreptându-şi astfel atenţia către partidul de extremă stânga, Syriza, condus de Alexis Tsipras. Sondajele de opinie arată că circa 15% din greci sunt nehotărâţi, aceştia având astfel capacitatea să încline sau nu balanţa către primul partid anti-austeritate din Europa.

Aproape 10 milioane de cetăţeni greci sunt aşteptaţi duminică la urne. FOTO AFP

Tânăr, dinamic şi carismatic, Alexis Tsipras a promis fără să stea prea mult pe gânduri că dacă va reuşi să vină la putere va pune capăt tuturor măsurilor de austeritate pe care grecii le suportă de cel puţin trei ani. În opinia sa, austeritatea a fost un concept dezastruos pentru Grecia, cât şi pentru întreaga Europă.

„Suntem la un pas de majoritatea absolută în Parlament. Această majoritate este o necesitate, pentru a putea negocia de pe o poziţie puternică. Ziua de 25 ianuarie poate deveni una istorică. Syriza îşi doreşte un triumf istoric al poporului. Formaţiunea noastră politică respectă instuţiile europene şi tratatale, dar Troica (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional si UE) nu face parte din aceste tratate. După alegeri, nu vor mai exista măsuri de austeritate şi niciun politician care a dus astăzi Grecia spre dezastru”, a declarat Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza.

Alegeri legislative în Grecia: Scenarii posibile prin care guvernul elen ar putea părăsi zona euro

Deşi analiştii economici sunt rezervaţi în ceea ce priveşte posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro, există cel puţin două scenarii vehiculate în legătură cu un asemenea deznodământ. Primul dintre ele se referă la deficitul bugetar al ţării, iar cel de-al doilea se bazează pe incapacitatea noului guvern elen de a renegocia datoria externă cu partenerii europeni şi FMI (Troica).

În primul caz, dacă partidul de extremă-stânga Syriza ar câştiga alegerile parlamentare de duminică şi ar dori ulterior să pună în aplicare programul său de guvernare, estimat la circa 20 de miliarde de euro, acesta ar trebui să împrumute noi sume de bani la o dobândă foarte mare. Fără a ajunge la un acord cu Troica, Grecia ar ieşi din zona euro şi ar tipări drahme.

Principalii candidaţi pentru funcţia de premier: Alexis Tsipras (stânga), liderul formaţiunii stânga radicală Syriza, şi actualul prim-ministru, Antonis Samaras, din partea partidului „Noua Democraţie”. FOTO Getty Images/AFP

Cel de-al doilea scenariu care ar avea ca deznodământ ieşirea Greciei din zona euro se referă la solicitarea partidului Syriza conform căreia Troica ar trebui să şteargă o parte însemnată a datoriei guvernului elen. Este puţin probabil ca Uniunea Europeană şi celelalte instituţii financiare să accepte o asemenea solicitare, deoarece alte state suverane ar fi nevoite să acopere găurile bugetare. Neînţelegerile iscate în acest context ar putea determina guvernul elen să nu mai plătească dobânzile împrumuturilor, iar în scurt timp însăşi Troica ar fi pusă în situaţia de a sista orice ajutor economic acordat Greciei, care în cele din urmă ar părăsi zona euro.

Alegeri legislative în Grecia: Vulnerabilitatea Europei în faţa partidelor radicale

În cazul în care stânga radicala va câştiga o majoritate absolută în parlament, Europa va deveni tot mai instabilă şi tot mai vulnerabilă în faţa partidelor populiste. Deşi Alexis Tsipras a promis că doreşte să renegocieze modalitatea prin care Grecia îşi poate diminua datoriile externe, mulţi lideri europeni s-ar putea să i se opună. Nu demult, presa străina specula că Angela Merkel ar fi de acord să lase Grecia să iasă din zona euro. Cu toate acestea, negocierile vor fi deosebit de dificile, iar orice mişcare greşită ar putea conduce guvernul de la Atena în incapacitate de plată, scrie Gavin Hewitt, într-o analiză publicată pe site-ul BBC.

De asemenea, un tratament preferenţial acordat Greciei ar putea determina alte state europene să solicite concesii în legătură cu acordurile de redresare economică deja semnate. Însă cel mai mare pericol, potrivit analiştilor, vine din partea altor formaţiuni radicale din Europa, de exemplu „Podemos” din Spania, care ar putea cunoaşte o ascensiune politică din ce în ce mai importantă. 

Cele mai recente sondaje de opinie arată că partidul Syriza ar obţine circa 31 % din voturi, urmat de actuala formaţiune de guvernământ, „Noua Democraţie”, care ar obţine circa 27 % din votul alegătorilor. Pe următoarea poziţie s-ar clasa partidul de centru-stânga To Potami, cu 6,3%.