Cazul Kosovo, cutia Pandorei: Un precedent care a deschis calea către balcanizarea Europei

Cazul regiunii Kosovo, pe care România nu o recunoaşte ca stat, a fost adus în discuţie ca precedent, încă de la izbucnirea crizei din Crimeea. Generalul Teodor Frunzeti, fost şef al Statului Major Terestru, jurnaliştii Mihai Ursu, Cristian Unteanu şi Diana Rusu au discutat la Adevărul Live, despre revoltele izbucnite în Kosovo, în 2004, dar şi despre modul în care conflictul de acum zece ani poate fi comparat cu situaţia din Crimeea, de astăzi.

Iată principalele declaraţii:

Jurnalistul Mihai Ursu a vorbit despre modul în care au izbucnit violenţele, în 2004, în Kosovo, aparent în urma unor provocări.

„Pe 17 martie au început revoltele. Albanezii au încercat să intre peste sârbii din nord. Au apărut imediat grenade, armament de infanterie, s-a deschis focul în rândul civililor, iar violenţele au escaladat, au început să fie alungaţi sârbii din sate, sârbii care se mai găseau în Pristina, au fost arse sate întregi, au fost arse biserici, au fost incendiate nenumărate vehicule ale ONU, au fost distruse“, a povestit Ursu.

La rândul lui, generalul Frunzeti a vorbit despre situaţia din Kosovo, de la acea dată, pe care o consideră o acţiune premeditată.

„Incidentul se pare că nu a fost întâmplător, se pare că a fost pregătit din timp, ca dovadă şi modul în care s-a acţionat împotriva sârbilor. Nu aş spune că a fost chiar o revoltă, ci a fost o acţiune premeditată care a fost bine orchestrată“, a opinat Teodor Frunzeti.

Jurnalistul Cristian Unteanu a vorbit, pe de altă parte, despre precedentul Kosovo şi despre impactul acestuia asupra situaţiei de astăzi, din Crimeea.

„Kosovo reprezintă un precedent, cum reprezintă şi decizia de a alipi Crimeea, aşa cum este şi un nou front care se deschide pentru o cerere similară adresată de Transnistria. Am auzit că şi Găgăuzia este aproape de a face acelaşi gest“, a dezvăluit Unteanu.

Pe de altă parte, generalul Frunzeti a ţinut să precizeze că există şi diferenţe între cele două situaţii.

prof. dr.Teodor Frunzeti FOTO David Muntean 

„Lucrurile sunt diferite din mai multe puncte de vedere. În Kosovo nu a intervenit un terţ stat, au fost probleme între entităţi din interiorul Kosovo. În Crimeea, lucrul este complet diferit, fiindcă a intervenit Rusia. Crimeea nu s-a declarat independentă, ci a mers direct pe această soluţie care, să spunem, jucând rolul avocatului diavolului, nu cred că este cea mai bună nici pentru Rusia. S-a făcut o presiune extraordinară, fiindcă se forţează normele de drept internaţional“, a punctat generalul şi a adăugat că „Rusia nu se va opri aici, fiindcă se simte acum destul de stăpână pe situaţie“.

Un alt aspect care diferenţiază cele două situaţii este şi faptul că, în Crimeea, s-a organizat un referendum, a mai spus Unteanu.

„În Crimeea, a fost bun, rău, sub teroare sau nu, e un alt subiect, dar a fost organizat un referendum cu două întrebări. Prima era legată de independenţă, a doua de alipirea la Rusia. Şeful misiunii internaţionale, misiune internaţională negată de unii, nerecunoscută de foarte mulţi, un parlamentar polonez, a spus că totul s-a desfăşurat perfect şi legal. Avem această declaraţie, a şefului acestei misiuni de observaţie, care era un polonez. În ceea ce priveşte, însă, Kosovo, intervenţia NATO  a fost justificată de evocarea principiului dreptului de intervenţie umanitară“, a  explicat corespondentul „Adevărul“.

Jurnalistul Cristian Unteanu a ţinut, de asemenea, să vină cu o serie de completări în paralela dintre cele două conflicte şi a subliniat că, inclusiv în Kosovo, existau intervenţii din afară, aşa cum a fost cazul şi în Crimeea, unde s-a constatat prezenţa unor trupe paramilitare.

„Problema prezenţei forţelor paramilitare este foarte gravă. S-a dovedit foarte gravă în Crimeea, se poate dovedi la fel şi în alte zone proxime, precum Doneţk, unde ar putea să înceapă provocări sau să se instaleze, în zone de importanţă strategică, noduri de comunicaţii. În ultimele zile, se vorbeşte din ce în ce mai intens de intenţia unor grupări naţionaliste din Ucraina de a organiza sabotaje la nivelul conductelor energetice. Se pregăteşte ceva, dar nu la nivel militar“, a opinat Unteanu.

Pe de altă parte, el a arătat că, în Crimeea, situaţia a fost deja tranşată, deoarece teritoriul este acum parte integrantă a Federaţiei Ruse.

„Spre deosebire de Kosovo, aici avem de-a face cu o discuţie încheiată. Acum, Crimeea face parte din teritoriul Federaţiei Ruse. Este un precedent? Cu siguranţă! Oferă o nesperată, neaşteptată şi incredibilă ca forţă, gură de oxigen pentru mişcările separatiste din întreaga Europă“, a explicat jurnalistul.

În acelaşi timp, invitaţii au opinat că tensiunile vor escalada, o dovadă în acest sens fiind şi cererea de alipire la Rusia adresată de Transnistria. În acest context, totuşi, generalul Frunzeti a subliniat că instabilitatea din regiune nu presupune, totuşi, un pericol iminent pentru România.

„Va trebui o gândire strategică nouă în ce priveşte securitatea Europei. Agenda de securitate va trebui să fie schimbată. Lucrul ăsta deja este în analiza specialiştilor în domeniu“, a mai spus el.

În  ce priveşte reacţiile comunităţii internaţionale, în special ale Uniunii Europene, respectiv ale Statelor Unite, generalul Teodor Frunzeti consideră că reproşurile la adresa acestora sunt nejustificate, în condiţiile în care Ucraina nu face parte din Uniunea Europeană sau din NATO.

„E adevărat că Ucraina nu e membru NATO, nici UE, dar nici Iugoslavia nu era, şi atunci s-au invocat principii umanitare“,  a intervenit jurnalistul Mihai Ursu.

„Să nu uităm acel principiu: în geopolitică şi în iubire, totul e permis. Aşa cum, în 1945, s-au rescris graniţele Europei şi marile puteri nu au avut ce face, şi în acest moment, presupun că Obama şi aliaţii domniei sale se gândesc ce ar putea pierde dacă intervin în Crimeea şi dacă nu fac asta. Dacă nu fac,  nu vor pierde mare lucru, în afară de influenţa în Crimeea, care oricum nu exista“, a detaliat Ursu.

Situaţia din Crimeea nu este una singulară, dimpotrivă, iar tendinţele separatiste se regăsesc în mai multe zone ale Europei.

„E un proces invers celui de constituire a statelor. E o descentralizare“, a opinat generalul Teodor Frunzeti.

În opinia sa, o reacţie binevenită, în situaţia Ucrainei, ar fi fost o tentativă de mediere între părţile aflate în conflict.

„Rusia nu e prima dată când acţionează în felul ăsta, adică invazia Georgiei,din 2008. De data asta, nu am asistat la niciun fel de mediere. Poate era bine să existe o iniţiativă“, s-a exprimat generalul.

Intervenţia  UE, respectiv a NATO, dar şi modul în care aceasta se va concretiza este, în opinia lui Cristian Unteanu, principala temă de dezbatere în forurile internaţionale, în următoarea perioadă.

„Despre o intervenţie a comunităţii internaţionale în limitele legale, despre asta se va vorbi. Dacă ne uităm la ce are la îndemână UE, NATO, în chip de cadru legal de acţiune, vedem că opţiunile sunt limitate. Ucraina este membru al Parteneriatului pentru Pace şi a fost declarată ca făcând parte din vecinătatea apropiată. S-a stabilit un nou concept, cel de interese strategice ale UE care trebuie apărate. Interesele strategice se situează în teritorii care sunt extrem de importante sau pot să devină printr-un element care se petrece acolo, printr-o desfăşurare de evenimente. UE şi NATO nu au considerat decât până la o limită de acţiune că Ucraina ar fi într-atât de importantă, încât să necesite o implicare totală. Deocamdată, ce avem pe masă este acel document privind o suită de interdicţii economice“, a explicat Unteanu.

În ce priveşte semnarea, de către Ucraina, a Acordului de Asociere, respectiv a punctelor politice incluse în document, după cum a ţinut să precizeze corespondentul „Adevărul“, aceasta ar fi posibilă în cursul acestei săptămâni.

În viitor, a completat Unteanu, România trebuie să fie atentă la tendinţele autonomiste pe plan intern.

„S-ar putea să deschidem drumul către aceste neaşteptate probleme. Trebuie să ne preocupe existenţa naţională, pentru că este bazată pe nişte principii pe care unii le pot invoca şi în numele cărora pot cere diverse feluri de asistenţă internaţională, cum s-a întâmplat în Crimeea“, a conchis el.