Ţările din Balcani, vizate de Statul Islamic

Ţările din Balcani, vizate de Statul Islamic

Steag al grupării jihadiste Statul Islamic Foto: Arhivă/Hepta

Serbia şi Bosnia-Herţegovina, inclusiv Republika Srpska, ar putea deveni primele ţinte din regiunea balcanică ale grupării jihadiste Statul Islamic. Nici Croaţia nu este scutită de riscuri. Avertismentul a fost lansat de analistul pe teme de securitate Milan Mijalkovski, profesor la Universitatea din Belgrad, notează inserbia.info.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mijalkovski a explicat că în Bosnia şi Herţegovina există aproximativ 1.700 de proprietăţi deţinute de organizaţii non-profit care ar avea legături cu grupări teroriste din Orientul Mijlociu.
 
„De ani, Bosnia-Herţegovina a refuzat să facă o listă cu jihadiştii care locuiesc în ţară. Principalele lor surse de finanţare constau în fundaţii şi afaceri imboliare. Imigranţii din Orientul Mijlociu cumpără proprietăţi în special în apropiere de Sarajevo“, a declarat el pentru Sputnik Serbia, adăugând că „datele oficiale arate că între 30.000 şi 50.000 de arabi trăiesc acolo“, iar „acele aşezări nu sunt controlate de autorităţi“.
 
Potrivit unor informaţii apărute la începutul acestui an, 30% din cei care s-au mutat în Bosnia-Herţegovina din lumea arabă, în special din ţările din Golf, sunt adepţi ai wahhabismului şi salafismului, la care aderă şi grupări teroriste precum Al-Qaeda şi Statul Islamic.
 
În acest context, profesorul de la Universitatea din Belgrad spune că atacurile teroriste asupra populaţiei sârbe nu pot fi excluse. „Oricine poate deveni o ţintă a teroriştilor. Însă Serbia şi Republika Srpska riscă să devină ţinte prioritare. Teroriştii nu vor renunţa la planul lor de a-şi stabili un califat în Balcani“, a afirmat el. 
 
În opinia lui Milan Mijalkovski, actuala problemă îşi are rădăcinle în faptul că, după Războiul din Balcani, acei mujahedini care au luptat de partea musulmanilor bosniaci nu s-au întors în ţările lor.
 
„În loc să fie trimişi acolo de unde au venit, au primit paşapoarte de Bosnia-Herţegovina. Erau câteva mii. Au primit permisiunea de a se stabili în ţară, majoritatea aproape de graniţa cu Republika Srpska şi oraşul Mostar, în zone dominate de croaţi“, a explicat expertul. 
 
Potrivit Raportului global de integritate financiară, în jur de 850 de milioane de dolari au fost retrase din Bosnia în perioada 2001-2010. Este posibil ca acest fapt să aibă legătură cu intensificarea activităţilor unor organizaţii necomerciale despre care se presupune că ar fi apropiate de grupuri extremiste din Orientul Mijlociu, scrie inserbia.info.
 
Multe dintre aceste organizaţii se află pe lista neagră a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Totuşi, ele sunt în continuare înregistrate în Bosnia-Herţegovina, printre acestea numărându-se Al-Haramain & Al Masjed Al-Aqsa Charity Foundation.
 
În total, în Bosnia există 7.000 de companii care ar putea avea legături cu grupări extremiste. Acestea deţin 17.000 de proprietăţi, menţionează sursa anterior citată.
 
Presa din Bosnia a relatat în repetate rânduri despre tabere în care se antrenează militanţi ai Statului Islamic. Cea mai mare dintre acestea s-ar afla în satul Bezicani, într-o zonă folosită în trecut de armata iugoslavă. 
citeste totul despre: