Îngrijoraţi de viitorul ţării, mai mulţi generalii francezi rup tăcerea şi spun lucrurilor pe nume

Generalul Didier Tauzin se gândeşte să candideze la preşedinţia Franţei

Militari de rang înalt francezi au decis să rupă tăcerea. Fiecare în felul lui, generalii Soubelet, Tauzin şi Piquemal au început să-şi exprime îngrijorările cu privire la viitorul ţării lor. O frondă mai rar întâlnită în istoria militară a Franţei.

Generalii francezi, constrânşi la tăcere încă de la fondarea celei de-a Treia Republici Franceze, în 1870, au început să-şi facă auzite vocile. Bertrand Soubelet a publicat o carte în care atenţionează că „securitatea în ţara noastră (Franţa, n. red.) nu este asigurată aşa cum trebuie“. Didier Tauzin a părăsit armata, dar intenţionează să candideze la următoarele alegeri prezidenţiale impulsionat de ambiţia de a „repune politica în serviciul cetăţeanului“. Christian Piquemal, un fost comandant al Legiunii străine, a devenit tot mai popular de când a fost săltat în timpul unei manifestaţii organizate de mişcarea antiislam şi antimigraţie Pegida, la Calais. O frondă mai rar întâlnită în istoria militară a Franţei şi greu de digerat de responsabilii politici. Bertrand Soubelet a fost demis din funcţie , în timp ce Christian Piquemal a fost chemat în faţa instanţei.

Rămâne de văzut dacă aceste izbucniri îi vor încuraja şi pe alţi militari să sfideze limitele codului rezervat lor. Până atunci, cei trei generali par de neînduplecat.

Cum să devii „generalul Curaj“

Generalul Bertrand Soubelet (56 de ani) a intrat în atenţia publicului pe 18 decembrie 2013, când a avertizat asupra situaţiei alarmante din jandarmerie în faţa Adunării Naţionale a Franţei. Responsabil la acea vreme de operaţiuni şi de personal, Soubelet a vorbit despre o situaţie „dificilă“ şi acţiuni „insuficiente“ pentru combaterea delincvenţei. El a denunţat, totodată, o politică penală care „pune probleme“ planului naţional şi „îndatoririle de serviciu“ care „apasă asupra echilibrului personal şi familial al militarilor“.

Generalul Bertrand Soubelet în Adunarea Naţională a Franţei FOTO L'Express

Această intervenţie a inflamat presa franceză. La câteva luni de la izbucnirea scandalului, mai exact în august 2014, generalul a fost demis din funcţie şi numit la conducerea jandarmeriei Franţei de peste mări.

Însă mulţi s-au arătat nemulţumiţi de această mutare de pe un post pe altul, considerând că general a fost trădat de armată. Nici laudele nu au întârziat să apară. Jurnalistul Cyril Hofstein de la cotidianul „Le Figaro“ l-a descris ca un bărbat „angajat, mereu hotărât, care nu se teme nici de confruntări, nici de controverse“, în timp ce simpatizanţii săi l-au numit „generalul Curaj“.

Cu toate că a primit un semnal de avertizare, Bertrand Soubelet, decorat cu Legiunea de Onoare şi Crucea Valorii Militare în cei 35 de ani de activitate, nu s-a lăsat intimidat. Pe 24 martie acest an, generalul a publicat o carte despre „Tot ce nu trebuie spus“. Deranjat de atentatele sângeroase din ianuarie şi noiembrie 2015 de la Paris, el aduce critici acide magistraţilor „intransigenţi“, sistemului sindical „costisitor“ şi partidelor politice „care s-au descalificat în mare parte“. „Societatea noastră este în pericol“, avertizează el într-o luare de poziţie inedită pentru un ofiţer de rang înalt în exerciţiu din cadrul jandarmeriei franceze.

Noul gest de sfidare a autorităţilor nu a mai fost trecut cu vederea. Pe 21 aprilie, directorul general al Jandarmeriei Naţionale, Denis Favier, a anunţat că generalul Soubelet a fost demis şi invitat să-şi revizuiască atitudinea.

Cum să-ţi pavezi drumul spre preşedinţie

Acum 57 de ani, mai exact pe 8 ianuarie 1959, René Cotty preda mandatul de şef de stat generalului Charles de Gaulle. În prezent, un alt general vrea să urce treptele de la Palatul Elysée în calitate de preşedinte al Franţei. Este vorba de Didier Tauzin (55 de ani), care a început deja să-şi avanseze pionii pentru a deveni în primăvara anului viitor cel de-al optulea preşedinte al celei de-a Cincea Republici Franceze.

Generalul Didier Tauzin FOTO France TV Info

El a avut deja câteva apariţii în presă, şi-a deschis un site oficial şi a publicat un program. Proiectul prezidenţial „Reconstruirea Franţei“ încearcă să-i capteze pe alegătorii dezgustaţi de partidele politice. Şi generalul chiar stârneşte curiozităţi. Pagina sa de Facebook a fost apreciată de peste 13.000 de persoane, în timp ce peste o mie de primari i-au promis sprijinul lor. La Nisa, Nancy, Lyon şi Clermont-Ferrand, amiratorii generalului Tauzin au umplut sălile cu ocazia lansării programului său.

Spre deosebire de Bertrand Soubelet, Didier Tauzin este un militar respectat de către colegii săi. Recompensat cu Legiunea de Onoare în rang de Ofiţer, Ordinul Naţional al Meritului şi Crucea Valorii Militare, fostul comandant al Regimentului 1 de Paraşutişti şi Infanterie Marină este cunoscut în special pentru participarea sa la conflictul din Rwanda. Acuzat că ar avea o vină în genocidul din ţara din est-centrul Africii, a scris două cărţi pentru a se apăra de acest fapt.

El a părăsit armata în 2006, după ce ministrul francez al Apărării de la acea vreme, Michèle Alliot-Marie, a refuzat să-i accepte planul de  înrolare în cadrul  forţelor armate şi a tinerilor proveniţi din păturile defavorizate. Ulterior, el a participat la numeroase colocvii pe teme de politică internaţională şi şi-a făcut auzită vocea în perioada 2012-2013 în timpul manifestaţiilor împotriva legalizării căsătoriei pentru gay. 

Publicat anul trecut, proiectul său prezidenţial face o descriere a situaţiei grave din Franţa. „Am participat la patru războaie civile pe teren şi nu accept să stau fără să fac nimic acum când Franţa riscă să alunece într-o astfel de încercare“, scrie Tauzin. El îşi propune în special realizarea a trei obiective: combaterea şomajului,  refacerea unităţii naţionale şi înfrângerea jihadismului. Didier Tauzin încheie pe un ton optimist: „Franţa va rezista“.

Cum să fii arestat după o carieră militară încununată de succes

Pe 6 februarie acest an, aproximativ 150 de persoane au sfidat un ordin al autorităţilor locale şi au protestat faţă de „Jungla de la Calais“, cea mai mare tabără de migranţi din Franţa. Printre manifestanţii reuniţi atunci la îndemnul Pegida şi care strigau lozinca „Suntem acasă“ sub acordurile Marseiezei, imnul naţional al Franţei, se afla şi Christian Piquemal (75 de ani), un fost comandant al Legiunii străine. După ce şi-a justificat prezenţa prin necesitatea de a „apăra măreţia şi identitatea“ ţării sale, a fost reţinut de poliţie. Episodul, surprins de camerele de filmat, a declanşat imediat o furtună mediatică. Numeroşi internauţi au ţinut să-şi exprime furia faţă de reţinerea, neobişnuită, a unui bărbat care şi-a dedicat 38 de ani din viaţă apărării ţării şi a condus timp de 5 ani Legiunea străină.

Generalul Christian Piquemal (centru), la Calais FOTO AFP/Getty Images

Însă Piquemal nu s-a făcut remarcat doar prin cariera militară încununată de succes. După retragerea sa din Legiunea străină, în 2000, el a înfiinţat cercul de reflecţie „Cetăţeni Patrioţi“. Acest centru i-a oferit generalului prilejul de a-şi exprima ideile referitoare la situaţia din ţara sa şi viitorul ei. El nu s-a ferit de polemici, denunţând „invazia rapidă a radicalismului religios şi a rasismului faţă de albi“.

Anchetat pentru „participare la o reuniune care nu s-a dispersat în pofida somaţiilor“ adresate în acest sens, Piquemal urmează să se prezinte în faţa instanţei, pe 12 mai, pentru a-şi explica rolul la acţiunea de protest organizată de Pegida.

Între timp, ministrul Apărării Jean-Yves Le Drian a cerut, la 7 martie, Forţelor terestre ale armatei franceze să-l excludă din rândurile sale pe generalul Christian Piquemal.

Filmare cu momentul reţinerii generalului Piquemal la Calais