Înarmarea Ucrainei – esenţială pentru rezistenţa în faţa agresiunii ruse

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În ciuda eforturilor comunităţii internaţionale de a organiza negocieri eficiente în problema conflictului din estul Ucrainei, ostilităţile continuă cu o intensitate chiar mai mare decât cea de la sfârşitul anului trecut. Lupte de stradă între armata ucraineană şi formaţiunile militare separatiste susţinute de Rusia se desfăşoară în localităţi precum Debalţevo şi Uglegorsk.

Înarmarea Ucrainei de către vest apare ca singura soluţie pentru creşterea capacităţii statului ucrainean de a restaura ordinea în teritoriile afectate de separatismul de inspiraţie rusă. Este opinia a doi germani, Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei de Securitate de la Munchen, şi directorul aceleiaşi conferinţe pe probleme de analiză politică, Tobias Bunde. Cu toate acestea, statul german nu intenţionează să contribuie la înarmarea Ucrainei, acordând prioritate soluţiilor diplomatice, după recentele declaraţii ale cancelarului Angela Merkel. În schimb senatul SUA a adoptat o lege care autorizează guvernul american să doteze Ucraina cu armament defensiv.

În aceeaşi logică se plasează şi vizita secretarului de stat John Kerry la Kiev, joi. Înaltul oficial american discută cu omologii să ucraineni chestiunea ajutorului militar acordat de guvernul american celui ucrainean. Aceleaşi măsuri americane au fost solicitate anterior de state precum Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

În condiţiile în care ostilităţile dintre ruşi şi occidentali se vor purta printr-un intermediar, Ucraina, se poate considera că relaţiile dintre Occident şi Rusia s-au întors la condiţia din timpul războiului rece. Hotarul estic al NATO a avansat cu mai multe sute de kilometri spre est, cuprinzând state care făceau parte cândva din Organizaţia Tratatului de la Varşovia. Acum, în condiţiile agresiunii ruseşti din Ucraina, o forţă militară specială de intervenţie rapidă a NATO, „Vârful de lance”, de dimensiunea unei brigăzi, 5000 de militari, va fi dislocată în Ţările Baltice, Polonia, România şi Bulgaria. Conducerea NATO speră că acest pas va tempera ambiţiile expansioniste ale Rusiei şi o va opri din a ataca mai mult în interiorul Ucrainei sau alte state din zonă.

Această măsură, la fel ca potenţiala înarmare a Ucrainei de către americani, va marca accederea la un nou nivel al tensiunilor dintre ruşi şi occidentali, dar logica lucrurilor nu lasă loc pentru o alternativă alta decât asistarea Ucrainei să facă faţă agresiunii militare ruse pentru a localiza conflictul şi a nu-i permite să escaladeze spre alte state.

Peste două luni, se va împlini un an de la începutul războiului din estul Ucrainei, pe care separatiştii îl prezintă ca un război de eliberare, iar autorităţile de la Kiev îl numesc „operaţiune anti-teroristă”. Cele două republici autoproclamate, Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk, sunt considerate organizaţii teroriste la Kiev. Până acum, numărul victimelor a crescut la peste cinci mii şi jumătate de persoane. Distrugerile provocate regiunii Donbass se cuantifică în miliarde de euro, iar sute de mii de persoane şi-au pierdut locuinţele şi sunt nevoiţi să se refugieze în alte regiuni ale Ucrainei, crescând pe zi ce trece numărul refugiaţilor interni. Iar cu perspectivele de pace atât de îndepărtate cum se prezintă la ora actuală, este clar că atât numărul victimelor, cât şi daunele pentru infrastructura şi localităţile din zonă vor creşte.

Conflictul din estul Ucrainei este deja cel mai sângeros de pe teritoriul fostei URSS de la destrămarea acesteia încoace, poate cu excepţia războiului armeano-azer din Karabahul de Munte. Ceea ce este clar la această oră este că, în pofida oricăror declaraţii ale Moscovei oficiale, conflictul din estul Ucrainei s-a transformat în totalitate într-un război ruso-ucrainean.

Faptul că acest record se înregistrează între cele mai „frăţeşti” două republici ale fostei URSS, Rusia şi Ucraina, ar trebui să le spună ceva atât cetăţenilor, cât şi politicienilor şi conducătorilor de stat din Republica Moldova. Din păcate, până acum efectul a fost aproape nul. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite