Turcia îl condamnă pe militantul Osman Kavala la închisoare pe viaţă, pe baza unor acuzaţii extrem de controversate

Foto: Shutterstock / Condamnarea lui Kavala ar putea crea probleme Turciei în relaţia cu aliaţii săi din NATO

Un tribunal turc l-a condamnat luni pe liderul intelectual şi apărător al drepturilor omului, Osman Kavala la închisoare pe viaţă, pe baza unor acuzaţii extrem de controversate de complot de lovitură de stat, acuzaţii pe baza cărora era deja închis fără condamnare de mai bine de patru ani.

Completul format din trei judecători a condamnat, de asemenea, alţi şapte inculpaţi mai puţin importanţi la 18 ani de închisoare, fiecare sub acuzaţia de ajutor în încercarea de a răsturna guvernul.

Hotărârea este aproape sigur că va atrage un cor de condamnare din partea principalilor aliaţi ai Turciei din NATO. Hotărârea instanţei a atras huiduieli de la o audienţă numeroasă care includea diplomaţi occidentali care au încercat să sublinieze importanţa problemelor legate de drepturile şi independenţa judiciară în relaţiile lor cu Ankara.

Filantropul născut la Paris a declarat instanţei, printr-o legătură video din închisoarea sa de înaltă securitate de lângă Istanbul, că a văzut întregul proces ca pe un „asasinat judiciar”.

„Acestea sunt teorii ale conspiraţiei elaborate pe motive politice şi ideologice”, a spus Kavala în instanţă cu câteva minute înainte de sentinţă.

Cei trei judecători au avut nevoie de mai puţin de o oră pentru a-şi pronunţa sentinţa într-unul dintre cele mai importante procese din Turcia din ultimii ani.

Încarcerarea activistului pentru drepturile omului macină legăturile strategice, dar furtunoase ale Turciei cu principalii săi aliaţi occidentali, de la arestarea neaşteptată a lui Kavala, în octombrie 2017. Bătrânul de 64 de ani era atunci cel mai bine cunoscut ca un om de afaceri pacifist care îşi folosea o parte din avere pentru a promovarea culturii şi a proiectelor care vizează reconcilierea Turciei cu arhi-inamicul său, Armenia.

Dar preşedintele Recep Tayyip Erdogan l-a descris ca pe un agent de stânga al miliardarului american de origine maghiară George Soros, care a fost acuzat că a folosit bani străini pentru a încerca să răstoarne statul.

„Nu putem fi niciodată împreună cu oameni ca Osman Kavala”, a declarat Erdogan în 2020.

Acuzaţii alternative

Zeci de mii de oameni au ajuns să fie închişi sau deposedaţi de slujbele guvernamentale în epurările care au urmat tentativei de lovitură de stat. Dar natura aparent arbitrară a acuzaţiilor alternative depuse împotriva lui Kavala l-au transformat într-un simbol pentru grupurile internaţionale ce militează pentru drepturi, precum şi pentru guvernele occidentale.

Kavala a fost acuzat pentru prima dată de finanţarea unui val de proteste din 2013 pe care unii analişti îl consideră drept geneza tendinţei mai autoritare a lui Erdogan în a doua jumătate a guvernului său de 20 de ani. Un tribunal l-a achitat şi l-a eliberat în februarie 2020 -- doar pentru ca poliţia să-l aresteze înainte ca acesta să aibă şansa să se întoarcă acasă, la soţia sa.

O altă instanţă l-a acuzat apoi că a fost implicat în tentativa eşuată, dar sângeroasă de lovitură de stat din 2016, care a declanşat o represiune de ani de zile în care zeci de mii de cetăţeni turci au fost fie închişi, fie deposedaţi de slujbele guvernamentale. 

Kavala a ajuns în cele din urmă să fie judecat pentru ambele acuzaţii.

Tratamentul său a determinat Consiliul Europei să lanseze proceduri disciplinare rare, care ar putea duce în cele din urmă la suspendarea apartenenţei Turciei de la principala organizaţie pentru drepturile omului de pe continent (CEDO).

„Faptul că mi-am petrecut patru ani şi jumătate din viaţa mea în închisoare este o pierdere care nu poate fi compensată”, a declarat Kavala instanţei într-o declaraţie de încheiere vineri.

„Singurul lucru care m-ar consola este posibilitatea ca ceea ce am pătimit să ajute să pună capăt greşelilor judiciare grave”.

Cu toate acestea, importanţa cazului pentru poziţia diplomatică mai largă a Turciei a fost uşor redusă de războiul de două luni al Rusiei în Ucraina.

Erdogan a profitat de legăturile sale relativ bune atât cu Moscova, cât şi cu Kievul pentru a încerca să medieze încheierea războiului. Eforturile sale au înregistrat deja o îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor Ankarei cu Washingtonul, care ar putea decide în curând ca Turcia să primească avioane militare americane.

Audierea de luni a avut loc la Istanbul în acelaşi timp în care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a întâlnit cu Erdogan la Ankara, înainte de a călători la Moscova şi Kiev, ulterior, în cursul săptămânii.

„Secretarul general şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile diplomatice în curs ale Turciei în legătură cu războiul din Ucraina”, a declarat biroul lui Guterres după discuţii.