Phenianul recunoaşte că noile sancţiuni internaţionale ar putea declanşa iar foametea în Coreea de Nord

Kim Jong-Un a promis constant că ţara în care unu din trei copii suferă de malnutriţie va fi prosperă. FOTO AP

Pentru prima dată de la venirea la putere a lui Kim Jong-Un, fiul precedentului dictator Kim Jong-Il, regimul de la Phenian vorbeşte deschis despre foamete, avertizând că „ar putea veni iar o perioadă în care vom fi nevoiţi să mâncăm rădăcini de iarbă”. Afirmaţiile vin la scurt timp după impunerea unui nou set de sancţiuni împotriva Coreei de Nord, adoptate la nivel ONU.

După ce au organizat călătorii pentru a le arăta jurnaliştilor străini cât de bine trăiesc, liderii nord-coreeni au schimbat placa şi, pentru prima dată, vorbesc despre greutăţile care-i aşteaptă, în contextul noilor sancţiuni adoptate ca urmare a testelor nucleare desfăşurate de Phenian. Restricţiile economice adoptate în Consiliul de Securitate al ONU sunt cele mai dure din ultimii 20 de ani, iar asta în contextul în care ţara a fost izolată constant de la comerţul internaţional. 

Sancţiunile vor lovi puternic economia şi-aşa fragilă din cauza lipsei de lichidităţi, o recunosc până şi locotenenţii dictatorului Kim Jong-Un. „S-ar putea să fim nevoiţi să pornim într-un nou marş istovitor, ar putea veni iar o perioadă în care vom fi nevoiţi să mâncăm rădăcini de iarbă”, scrie un oficial al regimului într-un editorial publicat în ziarul Partidului Muncitoresc. 

Noul set de sancţiuni interzice complet comerţul cu Coreea de Nord, iar ţările membre ONU nu vor mai avea voie să cumpere de aici nici măcar cărbune şi fier, mărfuri-cheie în schimburile comerciale internaţionale ale Phenianului. 

Noua linie care anunţă austeritatea este în totală contradicţie cu discursul lui Kim Jong-Un, care a repetat constant de când a venit la putere că poporul nu va mai fi nevoit să „strângă cureaua”. Ba, mai mult, Phenianul a făcu eforturi constante în ultimii ani pentru a promova o imagine de prosperitate, de la press-trip-uri sub constrol strict până la vopsirea clădirilor în culori pastelate pentru a înfrumuseţa aspectul capitalei. 

Într-o economie izolată, care face de ani buni obiectul sancţiunilor internaţionale, valuta-forte este un bun pentru care oamenii sunt vânduţi fără milă, reiese dintr-un raport întocmit de o organizaţie pentru monitorizarea drepturilor omului. 

Nord-coreeni acceptă locuri de muncă în restaurante şi saloane de masaj din China sau pe şantiere din Europa de Est sau Orientul Mijlociu, trăind în condiţii mizere, arată Centrul de Statistică pentru Drepturile Omului în Coreea de Nord. 

Documentarea traficului de fiinţe umane şi a muncii forţate ridică numeroase provocări, mai ales într-o ţară cunoscută drept una dintre cele mai opace din lume, notează „Foreign Affairs”. Însă, pe măsură ce tot mai mulţi turişi şi specialişti au observat muncitori nord-coreeni în locuri precum Mongolia, pe şantiere. Alţii au semnalat, de asemenea, prezenţa muncitorilor nord-coreeni în pădurile din estul Rusiei, pe drumurile care ducea către Gulag, pădurile în care munceau atunci prizonierii lui Stalin. 

Fenomenul n-ar fi deloc unul nou, se arată în raport. Phenianul exportă muncă forţată în schimbul valutei forte încă din anii `50, în baza unor înţelegeri care funcţionează şi astăzi. Recent, un defector din Coreea de Nord a povestit, la Washington, că a fost trimis într-o ţară din Orientul Mijlociu pentru a munci. Înainte de a fi trimişi peste hotare, cei aleşi pentru ca regimul să primească mult râvnita valută erau verificaţi luni bune de serviciile de informaţii şi securitate. Agenţii făceau tot posibilul pentru a se asigura că printre cei trimişi peste hotare nu se va strecura şi vreun potenţial defector. 

Pe lângă testele de sănătate, muncitorii erau supuşi şi unor analize de „loialitate”. Dacă le treceau, erau trimişi la muncă în Orientul Mijlociu, povesteşte defectorul. Dacă vreunul dintre ei se îmbolnăvea, era trimis în Rusia, fără nicio explicaţie, continuă acesta. 

În momentul de faţă, raportul Database Center for North Korean Human Rights estimează că între 50.000 şi 60.000 de nord-coreeni muncesc în aproximativ 40 de ţări, iar plata pentru munca lor ajunge la Guvernul de la Phenian. Cei mai mulţi, în jur de 19.00, s-ar afla în China şi în Rusia. Comunităţi însemnate s-ar afla şi în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Mongolia şi Qatar. Anual, ei aduc în jur de 1,2-1,3 miliarde de dolari regimului totalitarist. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/phenianul-acuzat-de-crime-impotriva-umanitatii" target="_blank">View the story "Phenianul, acuzat de crime împotriva umanităţii" on Storify</a>]