Cum a ajuns „Las Fierbinţi“ cel mai urmărit serial din ţară: „Beţivi, primari proşti, şmecheraşi nu se regăsesc doar la ţară, fiecare scară de bloc are aşa ceva“

Cu accentul pus pe situaţii comune, cu replici autentice şi cu atmosferă tipic românească, serialul „Las Fierbinţi“ a intrat repede în graţiile românilor, devenind un nou produs de marcă al postului Pro TV. Analistul Iulian Comănescu defineşte elementele care au transformat serialul într-un hit.

„Las Fierbinţi“ a devenit unul dintre cele mai de succes seriale ale ultimilor ani, sezonul opt, recent încheiat, dominând topurile audienţelor. Contextul şi personajele specifice au propulsat serialul în preferinţele telespectatorilor.

Analistul media Iulian Comănescu merge până la rădăcina succesului serialului „Las Fierbinţi“ şi identifică genul de personaj care atrage tot mai mulţi români să privească „atmosfera de ţară“. „România este un sat uriaş. A trecut prin două valuri de urbanizare forţată. Primul, cel mai puternic, de pe vremea comunismului, a mutat cam 25% din populaţia ţării de la sat la oraş, transformând ţăranii în muncitori slab calificaţi, producători pe stoc. Al doilea, din ultimul timp, se referă la transformarea comunelor în oraşe, care are nu numai resorturi de orgoliu, ci se leagă şi de beneficiile bugetare (fonduri europene şi altele) pe care noile oraşe le pot obţine. «Las Fierbinţi» vorbeşte despre acest gen de personaj hibrid, ţăran urbanizat sau orăşean «la prima generaţie», omniprezent în viaţă, dar mai greu de găsit în literatură, cinematografie şi aşa mai departe. Mutatis mutandis, de lucruri de felul ăsta s-a ocupat un Marin Preda, dar de exemplu noul val al cinematografiei se ocupă cu personaje din clasa de mijloc posesoare de sentiment al alienării, de regulă - dacă nu e vorba de ortodoxie abisală şi rural profund, ca în «După dealuri»“, arată Comănescu.

Un serial prea românesc

Pe de altă parte, Adrian Văncică, actorul care îl interpretează pe Celentano în serialul de la Pro TV, este de părere că natura românească a producţiei a adus succes în rândul telespectatorilor. „Este 100% românesc. Scris, jucat şi regizat de români, dar şi inspirat de ei. Când era (n.r. - difuzat) serialul «Familia Bundy» mă uitam şi mă întrebam de ce are succes în America. Pentru că meseria de pantofar a lui Al Bundy era una reprezentativă pentru cultura americană. La noi, vânzătorul de pantofi nu are nicio tradiţie, dacă ar fi să adaptezi serialul nu ar fi avut succes. Ori aici personaje precum beţivi, fanfaroni, filosofi, primari proşti, şmecheraşi nu se regăsesc doar la ţară, fiecare scară de bloc are aşa ceva. Este prea românesc, de-aia are succes“, crede Văncică.

Este prea românesc, de-aia are succes. Personaje precum beţivi, primari proşti, şmecheraşi nu se regăsesc doar la ţară, fiecare scară de bloc are aşa ceva Adrian Văncică, interpretul personajului Celentano

Continuând pe aceeaşi linie, Comănescu declară că „Las Fierbinţi“ este preferat de un număr mare de telespectatori pentru că „e cu un centimetru peste ştachetă, faţă de marea majoritate a produselor, care sunt sub“. „Las Fierbinţi este singurul serial cu cap şi coadă - nu grozav, dar articulat, pasabil, la care te poţi uita, într-o piaţă săracă, concentrată pe marile show-uri de prime-time (n.r. - interval orar de maximă audienţă). Un fel de chior în ţara orbilor“, mai spune tot el.

Comănescu nu găseşte, cu exactitate, umor românesc în „Las Fierbinţi“. Analistul crede că serialul este atrăgător din motive de personaje şi context. „E un soi de tentativă de realism social, atâta cât poate avea pretenţii. Umorul e consecinţa acestor lucruri, dacă din premise de acest fel decurge ceva specific românesc, cu atât mai bine“, completează analistul.

Schema cu Stela

Unul dintre punctele de interes ale acestui sezon din „Las Fierbinţi“ a fost reprezentat de monologul Stelei Popescu, în rolul directoarei din sat, cu privire la situaţia tragică a învăţământului românesc. „De unde să găsim noi cadre calificate de valoare care să primească un post la ţară? Nimeni nu mai vrea. Toţi profesorii pleacă la Bucureşti, pleacă în oraşele mari, nimeni nu mai vrea să predea aici. Pe una dintre profesoare abia am convins-o anul trecut să nu plece în Italia, ca menajeră. Dar uneori mă gândesc de ce să stea aici să-şi piardă viaţa, când se poate duce în Italia să îngrijească pe cineva. De ce să rămână aici, pe o corabie care se scufundă? Despre învăţământul românesc vorbesc. Dacă nu s-a şi scufundat...“, a monologat actriţa.

Stela Popescu, în rolul directoarei şcolii, a vorbit despre situaţia sistemului de învăţământ românesc FOTO Pro TV

Monologul nu a rămas fără ecou în mediul online, oamenii felicitându-i atât pe creatorii serialului, dar mai ales pe actriţa Stela Popescu. „Nimeni nu a putut spune mai simplu şi mai clar ca Stela Popescu. Unde sunteţi cei ce ne conduceţi?“, „O mare artistă ce ne arată cruda realitate din învăţământul românesc. Trist, foarte trist, dar adevărat“, au fost reacţiile internauţilor.

„Da, situaţia este atât de rea. Şi când te uiţi la serialul «Las Fierbinţi» îţi dai seama unde s-a ajuns şi de ce s-a ajuns acolo. Ţăranii sunt părăsiţi, lăsaţi în voia sorţii, se descurcă fiecare cum poate, supravieţuiesc pentru că tratează cu cinism toată situaţia asta. Ar fi bine ca întreaga clasă politică să înţeleagă că cea mai directă comunicare cu poporul este prin artă, prin actori. Actorii sunt mai convingători decât orice politician. Ceea ce vine de la actori, prin gura lor, este mult mai convingător decât orice fel de conferinţă a unui mare politician“, a declarat Stela Popescu pentru „Adevărul“.

Schema aducerii Stelei Popescu în „Las Fierbinţi“ este comentată scurt de Comănescu: „A aduce actori celebri în sitcomuri e o metodă simplă, dar legitimă de a câştiga audienţă. Stela Popescu nu e Stela Popescu cea de la starea civilă, ci un gen de guru-şaman creat de reclamele de la Catena şi ceva din brandul ei publicitare se răsfrânge în autoritatea cu care îşi spune monologul despre învăţământ“.

Ce mai poate Pro TV să aducă nou

Iulian Comănescu zice, în acest context, că nu se poate vorbi despre „un efect Las Fierbinţi“ din cauza faptului că show-urile de forţă din prime-time concentrează adevărata masă de telespectatori, şi nu serialele difuzate după ora 22:00. „Mi-aş dori ca ceea ce e valid ca premise în «Las Fierbinţi» să fie preluat în alte seriale, numai că piaţa TV e în regres în România, lucrurile se întâmplă în momentul de faţă la ora 20:30, a talent show-urilor, şi nu la ora 22:00, a serialelor. Mi-aş dori ca după «Las Fierbinţi» să apară ceva mai bun decât acest serial, dar nu cred nici măcar că Pro TV-ul va scoate ceva la fel de bun - sau de puţin prost - pe piaţă. Singurul motiv de optimism, la anunţatul «Atletico Textila», e numele lui Andrei Boncea“, afirmă analistul, care continuă prin spune că posturile concurente nu încearcă să contracareze în niciun fel producţia Pro TV. „Dacă excludem serialele din import - turceşti, coreene, sud-americane - nu încearcă. Acum câţiva ani, Antena 1 şi-a anunţat nişte intenţii în această direcţie, dar, ca multe din anunţurile Antenei 1, a rămas fără urmări“, arată acelaşi Comănescu.

Serialul „Atletico Textila“ va fi produs de Dragoş Buliga (regizorul „Las Fierbinţi“) şi va fi regizat de George Dogaru FOTO Pro TV

Românii se uită constant la „Las Fierbinţi“

Ultimul episod al serialului „Las Fierbinţi“ din sezonu opt a fost urmărit, în medie, de 2,2 milioane de români din întreaga ţară, cea mai mare medie de telespectatori din întreg sezonul. În luna octombrie, serialul a avut o audienţă medie la nivel urban în luna octombrie de 1,1 milioane de telespectatori, arată o analiză publicată de paginademedia.ro, fiind pe primul loc în top. Pe locul patru, „Las Fierbinţi“ apare iarăşi cu reluări din sezonul şase şi cu o medie de audienţă de 554.000 de telespectatori.

Despre o posibilă rulare a serialului şi pe o piaţă străină, Comănescu nu crede că „Las Fierbinţi“ ar putea concura cu alte seriale, analistului nefiindu-i clar în ce categorie s-ar putea încadra. „Dacă ne uităm în jur, în momentul de faţă funcţionează foarte bine serialele turceşti, care au o poziţionare mai clară. Nu e vorba de umor, dacă insistăm să le înghesuim într-un nomenclator occidental ar putea fi numite «drama». Poveşti simple, pentru un public nu foarte sofisticat, cu scheme narative îndelung verificate (şi mai puţin originale, în general). Nu cred că afară «Las Fierbinţi» ar putea fi interpretat nici ca un produs high-brow (n.r. - cultivat), nici ca un serial popular“, analizează Comănescu.

Pro TV a oferit seriale precum „La Bloc“, „Las Fierbinţi“ şi, pe lângă viitorul sezon „Las Fierbinţi“ din primăvara lui 2016, va mai oferi şi „Atletico Textila“, un nou serial de comedie. După toate acestea, ce mai poate inventa Pro TV? Comănescu răspunde: „Nu mă aştept la mare lucru. Să ne gândim că «Atletico Textila» e un fel de Pro TV după Pro TV, în măsura în care Andrei Boncea reapare în peisaj. Singurul hit al Pro TV, după plecarea lui Adrian Sârbu, e «Visuri la cheie». Pentru inovaţii, în momentul de faţă mă uit la Antena 1“, încheie analistul.