ANALIZĂ Bătălia televiziunilor pentru telespectatori în 2016: schimbare de putere la vârf. „Problema Antenei 1 e să n-ajungă «mereu aproape» de Kanal D“

ANALIZĂ Bătălia
televiziunilor pentru telespectatori în 2016: schimbare de putere la vârf. „Problema Antenei 1 e să n-ajungă «mereu
aproape» de Kanal D“

Pavel Bartoş, Iulia Albu şi Mihai Bendeac sunt trei personaje pe care Pro TV, Kanal D şi Antena 1 au mizat în 2016 Colah Adevărul

Anul 2016 a rezervat o surpriză la nivel înalt în lupta pentru telespectatori pe piaţa de televiziune din România, iar lupta între televiziunile de ştiri s-a dat între România TV şi Antena 3. Cu ajutorul analistului media Iulian Comănescu, „Adevărul“ a făcut o analiză a cifrelor de audienţă din 2016.

Ştiri pe aceeaşi temă

Kanal D suflă în ceafa Pro TV şi trece peste Antena 1 

Audienţele TV din prime-time (n.r. - interval orar de maximă audienţă cuprins între orele 19:00 şi 23:00), din anul 2016, arată o serie de modificări la nivel înalt, în lupta pentru cei mai mulţi telespectatori, dar şi pe palierul televiziunilor de ştiri.

Mai specific, după media la nivel naţional, Kanal D a reuşit să depăşească Antena 1. Iar în lupta dintre Antena 3 şi România TV, cel din urmă post a reuşit să se apropie de canalul Intact, care a înregistrat scăderi, mai ales pe publicul comercial unde a pierdut jumătate din telespectatori în 2016, comparativ cu anul 2015.

Astfel, în prime-time, la nivel naţional, Pro TV a rămas în continuare cel mai urmărit post TV, cu o medie de 1,5 milioane de telespectatori în medie, cu o uşoară scădere faţă de 2015, cu 50.000 de telespectatori. Kanal D a urcat pe locul al doilea, cu un plus de 200.000 de telespectatori. Şi Antena 1 a crescut în audienţă cu aproape 100.000 de persoane, dar a coborât pe trei pe fondul plusului mai mare înregistrat de Kanal D cu serialele turceşti, evidenţiază paginademedia.ro. Faţă de 2015, toate cele trei posturi generaliste de pe primele locuri au în 2016 peste un milion medie, în condiţiile în care consumul de TV de seară a scăzut.

Lupta dintre România TV şi Antena 3 

În acest segment de public, pe palierul canalelor de ştiri, România TV a crescut uşor, iar Antena 3 a scăzut. Dacă în 2015, Antena 3 avea în faţa România TV, seara, un plus de 125.000 de români, în 2016, diferenţa s-a redus la 20.000. De altfel, din a doua jumătate a anului, postul România TV a fost peste Antena 3 pe acest target, arată aceeaşi sursă citată.

La nivel urban, tot în prime-time, ordinea a fost următoarea: Pro TV tot pe primul loc cu 806.000 de telepsctatori, Antena 1 a venit pe locul doi pe acest segment cu 551.000 de telespectatori, iar Kanal D pe locul trei cu 529.000 de telespectatori. Topul de cinci locuri este completat de Antena 3, cu 269.000 de telespectatori, şi România TV, cu 221.000 de telespectatori, care a urcat două locuri comparativ cu 2015. În 2015, Antena 3 avea în faţa România TV, în prime-time, la oraşe, aproape 130.000 de telespectatori. În 2016, diferenţa s-a redus la 50.000.

La nivelul publicului comercial, primele trei canale - Pro TV, Antena 1 şi Kanal D - au mai mult decât toate celelalte 40 de staţii luate la un loc. Pro TV are o medie de 415.000 de telespectatori, Antena 1 are 263.000 de telespectatori, iar Kanal D 167.000 de telespectatori. Posturile de ştiri stau slab pe acest public. Antena 3 şi-a pierdut jumătate din publicul comercial în 2016: de la 66.000 în 2015, la 35.000 în 2016. Variaţia a fost mult mai mică la România TV: de la 38.000 în 2015, la 36.000 în 2016, când a ajuns egalul Antena 3 pe acest target. 

Cum a reuşit Kanal D să depăşească Antena 1 

Pentru a defini situaţia din 2016 a pieţei TV, „Adevărul“ i-a adresat câteva întrebări analistului media Iulian Comănescu. Astfel, pentru început, am încercat să lămurim cum a reuşit Kanal D să treacă peste Antena 1 în prime-time, la nivel naţional.

„Kanal D a venit pur şi simplu cu o ofertă diferită, pentru un public diferit. Grila e cu totul alta decât a Antenei şi a Pro-ului, mai toate conotaţiile de brand sunt balcanice-orientale, iar cea mai mare parte a publicului câştigat de postul turcesc e în zona «naţional», adică preponderent rural. Remarcăm asta dacă ne uităm pe targetul urban şi cel comercial (urban tânăr), unde Antena 1 se consolidează. Pe prime-time şi public comercial, Antena 1 are o medie de 5,6 puncte, cu mult mai mult decât 3,6% al Kanal D“, explică Iulian Comănescu. 

Serialele turceşti, cum ar fi „Furtună pe Bosfor“, au ridicat postul Kanal D FOTO Kanal D 

Pro TV are nevoie de show-uri dominante 

Aşa cum era de aşteptat, Pro TV a rămas liderul pieţei, încercând să-şi consolideze acest statut. „N-aş zice că e vorba de o consolidare, fiindcă Pro TV scade uşor şi pe publicul naţional, şi pe cel comercial. Iar Antena 1 şi Kanal D cresc. Pro TV are nevoie ca de aer de show-uri dominante la ora 20:30“, evidenţiază el.

„Problema Antenei 1 e mai degrabă să n-ajungă «mereu aproape» de Kanal D“ 

Pe tot parcursul anului 2016, Antena 1 a difuzat show-uri noi şi a încercat să se ridice la standardele aşteptate, introducând chiar şi emisia HD. Dar oare totul a fost suficient pentru a se bate la primul loc în audienţe şi să fie „mereu aproape“ de Pro TV?

„Antena 1 a declarat în urmă cu câteva sezoane că ţinteşte publicul comercial. În 2016, a realizat 63% din performanţa Pro TV pe acest segment, în prime-time, în timp ce în 2015, realiza numai 58%. Aceste ratinguri sunt cele care se convertesc în bani şi e normal ca ele să fie căutate de televiziunile comerciale. Ştirile punctuale despre cutare sau cutare show lider de audienţă la Antena 1 se confirmă în mediile despre care vorbim. Dar, altfel, Kanal D are o creştere mai mare decât Antena 1 şi reuşeşte chiar victoria de stimă de pe target naţional, adică incluzând publicul rural. Cred că problema Antenei 1 e mai degrabă să n-ajungă «mereu aproape» de Kanal D. Dar toată evoluţia din ultima vreme e în sens contrar“, explică Iulian Comănescu. 

Studioul HD al Observatorului şi emisia HD ar trebui să ajute grupul Intact FOTO Victor Arvunescu 

Antena 3 a rămas fără „obiectul muncii“ şi fără telespectatori 

Îndreptându-ne atenţia către televiziunile de ştiri, Iulian Comănescu arată cum Antena 3 e marele perdant, dar fiind faptul că „obiectul muncii“ postului nu mai este de interes naţional. Analistul explică: „Dacă presupunem că televiziunile de această factură au mize politice şi nu comerciale - fiindcă veniturile posturilor zise de ştiri sunt de regulă de ordinul a câteva milioane pe an - trebuie să ne uităm pe target naţional, unde sunt toţi alegători. Acolo, nu România TV e cea care a câştigat foarte mult (2% în 2016 faţă de 1,9% în 2015), cât Antena 3 e cea care a pierdut (2,2% în 2016 faţă de 2,6% în 2015). Am prevăzut această scădere încă de la alegerile prezidenţiale din 2014: Antena 3 îşi pierdea atunci reputaţia de mare inamic a ceea ce am putea numi non-PSD în spectrul politic, fiindcă a făcut propagandă pentru Victor Ponta şi a pierdut. După dispariţia lui Traian Băsescu de la Cotroceni, Antena 3 e o televiziune aflată permanent în ofsaid. Sau, dacă vreţi, e ca-n bancul cu deviaţionistul de dreapta, care o ţine înainte atunci când partidul a cotit-o la stânga.

Fără Băsescu, Antena 3 nu mai are obiectul muncii, adică al discursului acuzator şi distorsionat, dar uşor de înţeles, la adresa unui inamic unic şi perpetuu. Dar Gâdea şi ai lui au motive să-l regrete nu odată, ci de două ori pe acelaşi Băsescu. Tot el, pe când era preşedinte, împreună cu Elena Udrea şi alţi fideli, au creat prin demonizare imaginea unei super-televiziuni, care face şi desface în politică. Imagine nesusţinută de rezultate, precum se vede. Fiindcă nici politicienii şi nici publicul nu mai sunt atât de dispuşi să creadă că rezultatul alegerilor din 2016 a fost cel care a fost din cauza Antenei 3“, arată el.

De altfel, aşa cum s-a menţionat, Antena 3 a pierdut jumătate din publicul tânăr. „Fără date mai extinse decât cele publice, nu putem decât presupune că o generaţie de telespectatori depăşeşte pragul celor 50 de ani şi iese din segmentul de vârstă 18-49, cel care defineşte publicul comercial/tânăr. Dar, repet, alegătorii n-au limită superioară de vârstă, aşa că singurul lucru pe care-l pierde Antena 3 din acest punct de vedere e percepţia că ar fi un business TV propriu-zis. Ar mai fi şi balamucul pe care-l fac la ocazii festive Gâdea şi Dana Grecu în costume naţionale: cine vreţi să se uite la aşa ceva? Hipsterii?“, evidenţiază analistul. 

Mihai Gâdea nu atrage tinerii la Antena 3 FOTO Arhivă 

Schimbare de putere: începutul tri-pol-ului în 2017 

Date fiind cele prezentate, Iulian Comănescu încearcă să facă şi o previziune a pieţei TV pentru 2017, arătând ce ar trebui să facă cele trei posturi (Pro TV, Antena 1 şi Kanal D) pentru a avea succes în continuare şi cum o să se schimbe împărţirea puterii.

„Pro TV va sufla şi-n iaurt în materie de inovaţii după eşecul «Supravieţuitorul» şi, am mai spus-o, are destulă forţă încât să transforme toată piaţa într-una mai conservatoare. Antena 1 pleacă cu atuul convertirii la emisie HD, care înseamnă mult la calitatea imaginii pe care şi-o poate permite românul mediu în aceşti ani, mai ales că grila e bazată pe show-uri mari, cu componenta zisă «shiny floor», adică podea strălucitoare. Or unde străluceşte mai tare podeaua dacă nu în HD? Doar că tehnica nu mai e de ajuns, mai trebuie şi valori de producţie şi expertiză de imagine în aceeaşi direcţie. De pildă, la Observator emisia HD nu rezolvă mare lucru, atâta timp cât conţinutul e în continuare problematic, arată el. 

„Supravieţuitorul“ de la Pro TV nu a avut priză la public FOTO Pro TV 

„În fine, Kanal D are toate motivele să se bucure de locul 2 pe Naţional în public, dar cred că în privat se uită mult mai atent la propriile rezultate financiare şi creşterea de pe targetul comercial. Ar fi normal ca postul Dogan să facă profit şi în 2016, după ce a anunţat în premieră aşa ceva în 2015. Toată problema e să nu atace zone în care n-are expertiză, gen mari formate occidentale. După rezultatele bune de la «Bravo, ai stil», mutarea corectă ar putea fi un test în prime-time cu un format autohton, tabloid dar relativ cuminte, cam cum se pricepe să facă Fatih Salis, şeful conţinutului. Pe termen lung, Kanal D nu poate rămâne televiziunea pe care se dau seriale turceşti. Dar nu poate deveni nici un NBC autohton“, spune Comănescu. 

„Bravo, ai stil“ a avut succes în 2016 pentru Kanal D FOTO Kanal D 

„Una peste alta, în 2017 piaţa TV din România arată din ce în ce mai mult ca un tri-pol, cu Kanal D, după duo-polul Intact-Pro de care s-a vorbit după criză. Nu numai publicul se concentrează pe televiziunile de top, ci şi banii. Initiative Media şi-a revizuit la sfârşitul lui 2016 în plus estimările de pe piaţa de publicitate. Iar majoritatea plusului vine din TV, unde se pare că am avut 240 de milioane anul trecut. Adică, din nou, două treimi din totalul care include şi altele, gen online sau radio, după ce televiziunea scăzuse la 62-63%“, mai zice acesta. 

Piaţa de TV, în scădere 

Audienţa înregistrată în 2016 la nivelul pieţei de televiziune monitorizată de Kantar Media (59 de staţii) a fost de 7.499.000 de telespectatori pe minut, în prime-time, la nivel naţional, în scădere cu 392.000 de persoane faţă de anul 2015, notează Forbes. La oraşe, media a fost de aproape 4,4 milioane de telespectatori, faţă de 4,6 milioane câţi se uitau în 2015.

Ce înseamnă acest lucru pentru piaţa TV? „Aşa se întâmplă de ani de zile, în toate ţările cu o piaţă TV normală. Să remarcăm însă că la televiziunile de top vin telespectatori. Reiese că piaţa TV se concentrează, ceea ce e şi firesc, dat fiind că ne tot plângem că avem atâtea televiziuni. Peste 10 ani, între Inedit TV a rapsodului-vindecător Marin Cornea, şi Kanal D s-ar putea să nu mai existe mare lucru“, încheie Iulian Comănescu. 

citeste totul despre: